Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 44 de voturi “pentru” şi 29 “împotrivă”, o propunere legislativă privind modificarea Legii 152/1998, prin care se prevede posibilitatea vânzării locuinţelor construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) la preţ de inventar.

„Preţul de inventar reprezintă costul de construcţie, la care se adaugă costurile suportate de primării pentru asigurarea utilităţilor. În continuare chiriaşii acestor locuinţe au prioritate la achiziţie. Preţul de inventar al unei garsoniere construite de ANL în Bucureşti este de circa 20.000 de euro, iar în ţară variază între 14.000 şi 17.000 euro, în funcţie de suprafaţă, asta din cauză că în ţară asigurarea utilităţilor este mai ieftină”, a declarat pentru capital.ro Pavel Belinski, fostul director general al ANL, destituit în urmă cu o săptămână.

Potrivit acestuia, vânzarea locuinţelor ANL se făcea până acum la preţul pieţei – stabilit de fiecare primărie în parte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii 152/1998 privind înfiinţarea ANL, cu scopul de a facilita achiziţionarea de locuinţe construite prin ANL, prin vânzarea acestora la preţ de inventar, actualizat cu rata inflaţiei.

Banii din vânzare folosiţi pentru construcţii noi

În plus, se propune ca banii rezultaţi din vânzări să fie folosiţi exclusiv pentru construcţia unor noi imobile în localităţile în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate.

„Banii din vânzare sunt încasaţi de primării şi sunt viraţi într-un cont al ANL, după ce se scade circa 5%, cât este costul cu intabularea pe care o suportă primăria. Faptul că intabularea se face greu a fost unul din motivele pentru care nu s-au vândut locuinţe până acum”, a mai spus Belinski.

Chiriaşii nu sunt motivaţi să cumpere

Principalul motiv care împiedică vânzarea este faptul că actualii chiriaşi au încheiat contracte pe o perioadă nedeterminată şi plătesc o chirie modică de 100 lei, lucru care nu îi motivează să îşi cumpere locuinţele, chiar dacă au bani.

„Probabil că pe viitor se va impune o măsură care să aducă chiria la nivelul pieţei, după cinci ani spre exemplu, pentru a motiva achiziţiile”, a mai spus Belinski.

Comisia de administraţie publică a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, cu 6 voturi “pentru” şi 3 ‘abţineri”, acesta fiind respins prin votul plenului.

Secretarul de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, a declarat, în cadrul dezbaterii din plenul Senatului, că prin propunerea legislativă semnată de senatorii PSD Alexandru Mazăre şi Eduard Martin, se propune ca banii rezultaţi din vânzările de locuinţe ANL să fie folosiţi exclusiv pentru construirea de noi clădiri ANL în localităţile în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate.

Valentin Iliescu a anunţat că Executivul nu este de accord cu propunerea legislativă, astfel că a acordat un aviz negativ.

1.000 de cereri de achiziţie strânse de primăriile din ţară

Iliescu a precizat că Guvernul a adoptat la sfârşitul lunii mai o hotărâre prin care s-a aprobat trecerea blocurilor de locuinţe construite de ANL pentru tineri, din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, pentru a fi vândute chiriaşilor.

Sursa: Capital

De sapte luni, Mihai D. incearca sa vanda un apartament in Dorobanti. Desi a mai lasat la pret, cumparatorii se lasa asteptati.

Prabusirea pietelor imobiliare s-a mai atenuat si unele state chiar revin pe crestere al doilea trimestru. Ce tari si ce regiuni geografice si-au revenit cel mai rapid si ofera azi cel mai bun randament pentru investitiile imobiliare rezidentiale?

Casa din Voluntari-Pipera a omului de afaceri Gigi Becali si curtea acesteia, de 25.000 de metri patrati, nu mai figureaza in cea mai recenta declaratie de avere depusa la Biroul Electoral Central (BEC) de candidatul Partidului Noua Generatie la Presedintie, scrie Mediafax.

Dezvoltatorii încearcă să sugereze că marea nevoie de locuinţe se va transforma în curând într-o mare cerere, dar nimeni nu-i mai crede.

România este o ţară de proprietari. Peste 95% din locuinţe sunt în proprietate personală, procentul depăşind cu mult alte ţări. Tot la noi se vorbeşte de o mare nevoie de locuinţe. Aparent, cele două aspecte se bat cap în cap. Locuitorii din mediul rural şi pensionarii au însă cea mai mare pondere în rândul proprietarilor. Cu toate acestea, nu există încă nicio şansă ca nevoia urbană de locuinţe să se concretizeze în cerere solvabilă.

Încercarea dezvoltatorilor de a-i grăbi pe potenţialii clienţi să cumpere, invocând marea nevoie de locuinţe, este din start sortită eşecului. Nimeni nu se înghesuie să cumpere. Nevoia de locuinţe a fost şi este departe de a se suprapune cu o cerere reală. Nici pe termen lung nu există perspective în acest sens, decalajul fiind mult prea greu de recuperat, mai ales ca urmare a lipsei de bani.

Concepte nedigerate din import
Există tot felul de studii şi diverse criterii de calcul corelate nevoii de locuinţe. Marea problemă a acestor studii este că sunt făcute după standarde vestice de locuire. Pentru România, aceste standarde rămân deocamdată doar un ideal greu de atins. Conform acestor studii, în fiecare an trebuie construite zece locuinţe noi la mia de locuitori. Un alt criteriu de calcul este ca într-o încăpere să nu fie mai mult de două persoane. Plecând doar de la aceste criterii şi având în vedere faptul că la noi peste 10% din locuitori, dintr-un fond de locuinţe de aproape nouă milioane, stau mai mult de doi în cameră, ar rezulta că e nevoie de peste un milion de locuinţe.
„S-a acumulat o nevoie nerezolvată. Dacă în anii ‘80 se construiau 7-8 locuinţe la mia de locuitori, în prezent abia se ajunge la două locuinţe la mia de locuitori. Există foarte puţine şanse ca această situaţie să se rezolve în următorii 30 de ani”, a declarat Liviu Daschievici, expert tehnic în construcţii. „În anul 2008 s-au construit aproximativ 40.000 de unităţi locative, foarte puţin comparativ cu perioada anilor ‘90 sau ‘80. Mai grav este că, în ultima perioadă, aproximativ 110.000 de locuinţe au fost anunţate ca proiecte, dar s-a renunţat la ele”, a adăugat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii. În Vest, construcţia noilor locuinţe merge în paralel cu procesul de reabilitare. La noi, nici una, nici cealaltă nu prea funcţionează. „Într-o ţară nu contează doar cât se construieşte, ci şi cât se înlocuieşte pentru că se construieşte în general în funcţie de gradul de înlocuire. Contează vârsta medie a locuinţelor, dar şi sporul de populaţie”, atenţionează Dan Ioan Popp, manager general al Impact Developer & Contractor.

Cele mai multe proprietăţi – în mediul rural
România are locuinţe proprietate personală în proporţie de peste 95%. Procentajul e mare şi pentru că, după 1990, aproximativ 27% din fondul locativ s-a vândut chiriaşilor. Am fi înclinaţi să spunem că nevoia de locuinţe este foarte mică. Lucrurile stau exact pe dos însă, dacă avem în vedere componenţa acestui fond locativ. „Avem una din cele mai mari ponderi din Europa a locuitorilor din mediul rural – 47,3% din totalul populaţiei şi 90% din suprafaţa ţării. Ruralul este mult subdezvoltat în comparaţie cu standardele ţărilor dezvoltate. În dimensionarea necesarului intră şi gradul de înlocuire a fondului locativ existent, şi gradul de uzură”, declară Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance. „Ponderea semnificativă a proprietăţilor este în mediul rural sau în zone lipsite de perspective economice. Asistăm la un fenomen de polarizare a nevoii în jurul marilor oraşe ale ţării, acest lucru exercitând o adevărată presiune în astfel de zone”, a nuanţat Mirela Raicu, Partener în cadrul ESOP Consulting.
„Sunt foarte multe persoane care trăiesc la limita subzistenţei, dar locuiesc într-o casă supradimensionată, şi vârstnici care găsesc cu greu bani de medicamente, dar stau în-
tr-o casă din centrul oraşului”, adaugă Bidian. În acest timp, tinerii activi care migrează în oraşele mari nu întâlnesc o ofertă convenabilă cantitativ sau calitativ.

Apartamente-muzeu
Aproape 90% din fondul locativ este mai vechi de 20 de ani. Mai mult decât atât, peste jumătate din locuinţele proprietate sunt mai vechi de 40 de ani. Aproape 75.000 de blocuri în care sunt aproximativ trei milioane de apartamente necesită reabilitare termică. Pe plan local nici nu se construieşte destul, dar nici nu se reabilitează suficient.
Cu fonduri de opt ori mai mari faţă de 2008, Ministerul Dezvoltării îşi anunţa intenţia de a reabilita termic peste 22.000 de apartamente, la acestea adăugând şi promisiuni pentru construcţia de apartamente noi. Chiar şi dacă aceste promisiuni s-ar realiza cu întârziere, după 20 de ani în care nu s-a făcut nimic e greu de recuperat decalajul în următoarele două decenii. Asta şi dacă s-ar construi foarte mult. Deocamdată însă, multe proiecte sunt amânate.
Finanţarea – atât a dezvoltatorilor, cât şi a cumpărătorilor – rămâne o problemă greu de rezolvat. „Necesarul mare de locuinţe cu o cerere solvabilă mică, dictată de veniturile medii, duce la lipsa ofertei, pentru că nu există interes investiţional”, precizează Bidian.
Studiile sociologice atrag aten-ţia, de asemenea, că nevoia de locuinţe nu trebuie neapărat să se concretizeze într-o achiziţie. Astfel, la români cel puţin, decizia de a cumpăra o nouă locuinţă sau de a o schimba pe cea veche se face mai ales pe considerentul convieţuirii cu mai mulţi la un loc şi mai puţin pe calităţi precum vechi sau nou. Accentul pe calitate este pus abia la urmă şi în niciun caz dacă nu există finanţare. Este principalul motiv pentru care deciziile schimbării apartamentului vechi cu altul nou sunt amânate.

Fuga de chirie
În ţările dezvoltate, chiria – un instrument locativ foarte utilizat – este bine reglementată juridic şi fiscal. Acest comportament s-a dezvoltat pe o mobilitate crescută de relocare a forţei de muncă şi pe o lungă tradiţie de creditare ipotecară. La noi, creditarea ipotecară e nouă, iar mobilitatea economică este mai redusă. „În România, chiria ca soluţie locativă a fost preponderent temporară şi tranzitorie, pentru studenţi sau forţă de muncă în migraţie dinspre rural spre oraşele mari”, declară CEO-ul de la Kiwi Finance. „Nu există o piaţă stabilă a închirierilor şi nici o oarecare predictibilitate a preţurilor. În plus, în perioada 2007-2008 au fost multe rezilieri de contracte, operate de proprietari din cauza creşterii temporare a preţului în piaţă”, adaugă Mirela Raicu. „Între chirie şi valoarea proprietăţii rezidenţiale este un raport dat de capitalizare. Practic, valoarea locuinţei este un multiplicator de chirii anuale; cu cât multiplicatorul e mai mic, cu cåt investiţia e mai bună”, declară Adrian Crivii, director general al companiei de evaluare Darian Rom Suisse.
Pe multe segmente de ofertă se întâmplă ca o chirie în Bucureşti să fie mai mare decât în oraşe precum Frankfurt sau Milano, locaţii cu o putere mult mai mare de cumpărare şi o ofertă mai bogată. „În plus, perioada comunistă i-a privat pe români de dreptul la proprietate şi a născut o dorinţă pentru… fructul oprit. În Vest, plata unei chirii lunare nu este considerată o pierdere, ca în România”, declară Raicu.

Sursa: Saptamana Financiara

Doi dintre cei mai mari distribuitori de materiale de constructii, Ambient Sibiu si Dedeman Bacau, cu afaceri de peste 200 mil. euro fiecare, au primit in ultima vreme cereri de parteneriate de la distribuitorii mai mici, care nu mai fac fata pe o piata in scadere cu peste 30% de la inceputul anului.
“Am primit cateva propuneri, dar magazinele sunt foarte greu de integrat in reteaua noastra, fie din cauza formatului, fie pentru ca locatia nu este buna din punctul nostru de vedere sau din cauza calitatii slabe a constructiei magazinelor respective”, a declarat Dragos Paval, actionarul majoritar al retelei de magazine de bricolaj Dedeman din Bacau.

El nu a precizat insa numele companiilor care au batut la usa retelei in cautarea unui “colac de salvare”.
Pe de alta parte, Ioan Ciolan, actionarul majoritar al Ambient Sibiu, a incheiat doua parteneriate cu un distribuitor de seminee din Sibiu (Trotter) si cu firma Daniel Trading din Avrig, in urma carora cele doua companii pot folosi brandul Ambient si pot beneficia de sistemul de distributie al grupului sibian.
Ciolan a precizat ca reteaua sa nu percepe niciun fel de taxe firmelor care intra sub umbrela Ambient, iar cele doua firme partenere au un business de 1-2 mil. euro.

Sursa : ZF
Autor : Mihaela Popescu
Data  : 15.10.2009

Sinziana Zainea (foto) a fost numita senior consultant al agentiei locale de consultanta imobiliara Jones Lang LaSalle, spun reprezentantii agentiei.

Marius Scuta (foto) este noul director al departamentului de birouri al companiei de consultanta imobiliara Jones Lang LaSalle, au anuntat reprezentanii agentiei.

Statul a scapat de sub control piata chiriilor

Statul a pierdut aproape complet controlul asupra pietei locuintelor cu chirie. Din cauza evaziunii rentierilor imobiliari, Fiscul nu incaseaza cat ar trebui si, in loc sa incerce sa scoata la lumina zilei tranzactiile imobiliare intre particulari, prefera sa sporeasca povara fiscala a contribuabililor controlabili (TVA, impozit pe profit etc.). „Peste 97% dintre lo­cuintele din Romania sunt in proprietate privata, afectand semnificativ flexibilitatea fortei de munca, cu efecte corespunzatoare in plan economic. De aici ma­rea evaziune fiscala care se inregistreaza la ni­velul locuintelor in pro­prie­tate privata care sunt in­chiriate. Potrivit Institutului National de Statistica, apro­xi­mativ 4% dintre unitatile locative sunt declarate ca fiind inchiriate. In realitate, 15%-20% dintre locuintele din marile centre urbane sunt inchiriate”, a declarat, ieri, Ioan Bejan, consultant la Institute Real Estate& Construc­tion Viena, la un seminar pe teme imobiliare.
Accentuand aceasta situatie, directorul general al Kiwi Finance, Anca Bidian, a precizat ca, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, doar 1% din veniturile declarate de contribuabili provin din in­chirieri.

Politici de locuire anapoda

Reprezentantul Institute Real Estate& Construction Viena a subliniat faptul ca statul, prin parteneriate public-private, trebuie sa se implice in construirea de locuinte sociale si destinate inchirierii. La nivel european, parteneriatul public-privat ofera 35% din fondul locativ existent, fur­nizand locuinte accesibile pentru populatie. Uniunea Euro­peana recomanda ta­rilor adoptarea si extin­de­rea ace­stor metode. De ase­menea, si Banca Mondiala reco­man­da sa nu se negli­jeze piata locuintelor desti­nate inchirierii. „Atentia si edu­catia consumatorului roman a fost gresit indrep­tata catre detinerea de lo­cuinte”, a precizat Ioan Bejan.

Acea­sta grija pentru construirea si intretinerea unui fond lo­cativ cu chirie nu are doar ratiuni sociale. De regula, locuintele cu chirie sunt destinate partii celei mai mo­bile a populatiei, de im­portanta ca­pitala pentru piata fortei de munca. Nu poti crea intr-o economie locuri de munca noi fara sa oferi si locuinte accesibile. Una dintre cele mai absurde tendinte urmarite in domeniul politicilor de locuire ale statului roman este aplicata prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL). Infiintata cu scopul de a construi fond locativ cu chirie, ANL a fost deturnata si transformata intr-un dezvoltator imobiliar pentru segmentul „low cost”.

Astfel, in urma presiunii exercitate de chiriasi, MDRL a acceptat ca locuintele con­struite prin Agentia Nationala de Locuinte sa poata fi vandute catre detinatori, desi acordul cu finantatorul, Banca de Dez­voltare a Consiliului Euro­pei (BDCE), in­terzicea acest lucru. La inceputul anului trecut, Guvernul a obtinut acordul BDCE privind van­zarea apartamentelor din cadrul programului „Locuinte pentru tineri”, dandu-si astfel cu dreptul in stangul in ceea ce priveste consec­ven­ta politicii de locuire.

Sursa: Financiarul

Rezultatele programului „Prima Casă” şi ale celui de reabilitare termică din acest an, precum şi perspectivele pentru anul următor vor fi analizate la conferinţa Romania Construct Forum 2009, pe care Mediafax o organizează joi, 22 octombrie, de la ora 10.00, la Hotel Intercontinental.

Participanţii vor face bilanţul primului an de criză în construcţii şi imobiliare şi vor anticipa evoluţia programelor guvernamentale din domeniu în 2010. Ei vor dezbate oportunitatea continuării programului „Prima Casă” şi vor analiza rezultatele reabilitării termice a blocurilor, precum şi eventuala necesitate a suplimentării fondurilor pentru acest program anul viitor.

Totodată, participanţii vor aduce în dezbatere tema construcţiei de locuinţe ieftine ca soluţie de criză şi a efectelor pe care vânzarea de locuinţe ANL le are asupra dezvoltatorilor imobiliari.

Nevoia de investiţii în lucrări de infrastructură, stadiul proiectelor pe segmentul spaţiilor comerciale şi sursele de finanţare accesibile constructorilor sunt alte teme ce vor fi puse în discuţie la Romania Construct Forum 2009.

Evenimentul îi va avea ca speakeri, printre alţii, pe Marcel Bărbuţ – director general AdePlast, Aurel Şaramet – preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Dan Ioan Popp - preşedintele Impact, Cristian Erbaşu – preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), Valentin Petrescu – preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă şi Claudiu Georgescu – preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).

Înscrierile pentru participare se fac pe website-ul www.mediafaxtalks.ro/construct-forum până pe 21 octombrie.

Romania Construct Forum, o conferinţă naţională aflată la a patra ediţie, face parte din seria de evenimente de business Mediafax Talks, pe care Mediafax, cel mai mare furnizor de informaţie generală şi de afaceri din România, le organizează începând din 2006. La precedentele trei ediţii, conferinţa a reunit câte 200 de reprezentanţi ai companiilor naţionale şi multinaţionale de pe piaţa de construcţii şi imobiliare.