Senatul a adoptat propunerea legislativa de construire a 50.000 de locuinte sociale

Senatul a adoptat propunerea legislativa de construire a 50.000 de locuinte socialeSenatorii au adoptat, astăzi, propunerea legislativă a PSD+PC privind stimularea construcţiei de locuinţe sociale, promovată în campania electorală pentru prezidenţiale, care are ca obiectiv principal crearea unui fond locativ de minimum 50.000 de locuinţe sociale complet echipate, realizate la un cost unitar de aproximativ 50.000 de euro.

Potrivit iniţiatorilor, un apartament cu două camere de 60 de mp ar urma să coste 50.000 de euro.

Construcţia de locuiţe ar urma să se realizeze prin obiective de investiţii publice promovate şi derulate de autorităţile administraţiei publice locale, cu finanţare din surse ale bugetului de stat, ale bugetelor locale şi din credite bancare pe termen lung, de circa 20 de ani, garantate de stat.

Potrivit iniţiativei legislative, terenurile destinate construcţiei de locuinţe sociale vor aparţine domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale şi vor fi puse la dispoziţie cu prioritate în acest scop de către autorităţile administraţiei publice locale.

Iniţiatorii au prevăzut ca pe aceste terenuri utilităţile şi dotările tehnico-edilitare să se realizeze prin obiective de investiţii promovate de consiliile locale.

Legea menţionează că pentru realizarea lucrărilor de infrastructură   – alimentare cu apă, pietruiri de drumuri – obiectivele de investiţii pot fi cuprinse în programele specifice derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Fond de garantare pentru locuinţe sociale

În expunerea de motive se arată că garanţiile de stat vor fi acordate, în numele şi în contul statului, de un fond social de garantare a creditelor pentru locuinţe, care va fi înfiinţat prin hotărâre de Guvern. Pentru primul an de aplicare a acestei legi s-a propus ca plafonul de garantare să fie de 1,5 miliarde de euro, iar sursa de plată a garanţiilor să fie reprezentată de fondul de risc.

Legea menţionează că veniturile fondului social de garantare a creditelor pentru locuinţe se constituie din 0,25% din impozitul pe tranzacţiile imobiliare, 3% din valoarea tranzacţiilor imobiliare efectuate de Fondul Proprietatea şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, 2,5% din valoarea taxei pentru emiterea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire, 3% din taxa percepută de Inspectoratul de Stat în Construcţii, din alocaţii anuale de la bugetul de stat, din contribuţii ale Loteriei Naţionale şi din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice.

Locuinţele nu pot fi vândute

Locuinţele sociale construite, potrivit acestei legi, vor face parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi nu pot fi vândute.

Propunerea legislativă stabileşte că vor avea acces la aceste locuinţe, în vederea închirierii, persoanele şi familiile cu un venit   mediul lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi persoanele evacuate în baza unor hotărâri judecătoreşti de restituire a proprietăţilor.

Iniţiativa mai prevede că nu vor putea beneficia de aceste locuinţe sociale persoanele care deţin în proprietate o locuinţă, au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuartie 1990, au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe sau deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.

Chirie de 15% din venitul net al locatarilor

Potrivit legii, chiria nominală va fi subvenţionată din surse ale bugetelor locale, astfel încât nivelul maxim al chiriei pentru locuinţe sociale să fie de 10-15% din venitul net a locatarilor, respectiv din venitul cumulat al familiei.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 38 de voturi “pentru”, o abţinere şi 36 de voturi “împotrivă”, în pofida raportului negativ prezentat plenului de Comisia pentru buget, sesizată în fond cu iniţiativa legislativă.

Un punct de vedere similar a avut în cadrul dezbaterilor şi Tanszos Barna, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, care a susţinut că implementarea acestui program nu va avea efecte imediate şi că, în prezent, există programe similare care îşi produc efectele.

În replică, preşedintele Senatului, Mircea Geană, care este unul dintre iniţiatori, a arătat că sectorul construcţiilor are nevoie de sprijin şi stimulente guvernamentale în condiţiile în care acest domeniu a prezentat o scădere de 30% în anul 2010.

Sursa: Capital

Costul unui credit ipotecar in euro, la jumatate fata de inceputul lui 2009

Costul unui credit ipotecar in euro, la jumatate fata de inceputul lui 2009Dobanda anuala efectiva medie la creditele pentru locuinte in euro era in februarie de 5,49%, la jumatate fata de de nivelul inregistrat la inceputul anului trecut, si usor mai scazuta decat in luna anterioara, arata datele publicate astazi de BNR.

In ianuarie 2009, de exemplu, dobanda anuala efectiva pentru un credit ipotecar in euro ajungea la 11,3%. Costurile creditelor ipotecare au scazut rapid in a doua parte a anului trecut, dar in ultima perioada trendul descendent s-a aplatizat, semnaland ca dobanzile au ajuns aproape de un punct minim.

La creditele imobiliare in lei, dobanzile efective depasesc inca 12% pe an, situandu-se cu un punct procentual peste nivelul din aceeasi perioada din 2009. Finantarile in lei reprezinta insa doar 5% din totalul creditelor ipotecare acordate de banci, clientii orientandu-se preponderent spre imprumuturile in euro datorita diferentialului mare de dobanda.

Sursa: Ziarul Financiar

Dezvoltatorul mall-ului Tiago din Oradea: Sunt sanse sa deschidem anul acesta

Dezvoltatorul mall-ului Tiago din Oradea: Sunt sanse sa deschidem anul acestaMarius Barbu, directorul de dezvoltare al companiei Mivan, spune ca sunt sanse ca mall-ul Tiago Oradea sa fie deschis in acest an, insa pentru asta trebuie sa fie rezolvate mai multe probleme. Constructia mall-ului este blocata, desi lucrarile sunt foarte aproape de finalizare, ca urmare a intrarii in insolventa a constructorului in toamna anului trecut.

“Mai este ceva de lucru la constructie si cum constructorul este in insolventa (Mivan Kier, constructorul proiectului a intrat in insolventa in septembrie 2009-n.r.) trebuie sa asteptam sa se rezolve cateva probleme legale cu antreprenorul”, spune Barbu, care marturiseste ca, oricum, foarte multi din retailerii care au pre-inchiriat spatii vor avea nevoie de mai mult timp decat estimau initial pentru a gasi fondurile necesare amenajarii.

Rata de pre-inchirere a mall-ului este redusa, de doar 43-44%.

Mall-ul ar fi urmat sa fie deschis in septembrie 2009, cu un an intarziere, fata de data initiala. Prima amanare a proiectului a fost determinata de faptul ca reprezentantii Mivan au regandit conceptul mall-urilor Tiago pe care intentioneaza sa le construiasca in mai multe orase din provincie, prin includerea in aceste proiecte a unui cinema digital si a unui patinoar acoperit.

Mivan a anuntat inainte de criza ca are in plan sa construiasca 10 mall-uri Tiago in orase cu peste 100.000 de locuitori. Fiecare mall urma sa aiba o suprafata inchiriabila cuprinsa intre 25.000 si 30.000 de metri patrati, dispusa pe doua sau trei nivele, cu peste 1.000 de locuri de parcare si circa 150 de magazine.

Sursa: Dailybusiness

Producatorul alunelor Elmas a inchiriat 6.000 mp de depozite in sudul Bucurestiului

Producatorul alunelor Elmas a inchiriat 6.000 mp de depozite in sudul BucurestiuluiCompania Golden Foods, producatorul alunelor Elmas, a preinchiriat o suprafata de 6.000 mp de spatii de depozitare in parcul Millenium Logistic Park, aflat in dezvoltare in zona Popesti-Leordeni, a anuntat consultantul imobiliar Colliers International, intermediarul tranzactiei.

Parcul industrial Millenium Logistic Park este dezvoltat pe o suprafata de 56,5 hectare de catre compania MLP Group din Polonia, in parteneriat cu jucatorul elen Bluehouse. Prima faza a proiectului va cuprinde 12.000 mp de spatii logistice si va fi finalizata in luna iulie a acestui an.

“La sfarsitul primului trimestru vom asista la o crestere a ratei de neocupare pana la 14% sau cu 2 puncte procentuale mai mult fata de nivelul atins in decembrie 2009. In acelasi timp, estimam o dublare a volumului tranzactiilor fata de primul trimestru din 2009″, a afirmat Viorel Opait (foto), manager al diviziei industriale in cadrul companiei Colliers International.

Si Gabriel Sfetcu, directorul departamentului industrial al Cushman & Wakefield Romania, declara recent ca se asteapta la o crestere de maximum 10% a cererii de spatii industriale, predominante fiind cererile de spatii mici, cuprinse intre 1.000 mp si cel mult 2.500 mp.

Rata de neocupare pentru spatiile logistice a crescut pana la 105.000 mp din totalul ofertei de 900.000 mp, multe companii alegand sa isi mute activitatile industriale in proiectele deja existente, potrivit reprezentantilor Colliers.

Millenium este unul dintre putinele proiecte incepute ca o dezvoltarespeculativa, sperand sa inchirieze inainte de finalizare. De curand, fondul australian de investitii Valad Property Group a anuntat ca incepe constructia unei noi cladiri in cadrul parcului industrial A1 Business Park, amplasat la km 13 al autostrazii A1, bazandu-se tot pe cererea de spatii logistice care da semne de revenire.

Bucurestiul s-a clasat in acest an pe locul 36 in topul celor mai scumpe orase in functie de chiriile pentru spatiile industriale, in urcare cu doua locuri fata de anul trecut, potrivit unui raport recent al companiei deconsultanta imobiliara Cushman & Wakefield.

Colliers International este un parteneriat global intre companii care furnizeza consultanta imobiliara, avand 480 de birouri in 61 de tari. In Europa Centrala si de Est, Colliers International furnizeaza servicii in Romania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Serbia si Muntenegru.

Sursa: Wall-Street

Viata intr-un penthouse de 820.000 euro

Viata intr-un penthouse de 820.000 euroV-ati intrebat vreodata cum ar fi sa locuiti intr-un apartament cam de pana la 9 ori mai mare decat unul obisnuit, sa nu va mai enervati seara ca nu va gasiti un loc de parcare cand ajungeti acasa si, in schimb, sa fiti asteptati de un “valet” care sa va parcheze automobilul?

In plus, liftul sa nu se strice niciodata, sa vi se faca ordine si curatenie de cate ori este nevoie si sa nu fiti nevoit ca, la mutare, sa va carati cu mobila pe scari pana la etajul 10.

Pare un scenariu dintr-un film frumos, dar care poate deveni realitate pentru cei carora le da mana sa plateasca pana la… fix 820.000 euro pentru un penthouse, considerat alegerea suprema in materie de locuinte de lux.

Acest concept a intrat de cativa ani pe piata din tara noastra odata cu dezvoltarea pietei imobiliare. Daca o familie obisnuita locuieste intr-un apartament de 2-3 camere cu o suprafata de aproximativ 60-80 de mp, penthouse-urile au suprafete de 300-450 mp si sunt adesea locuite de una-doua persoane.

Amenajarea apartamentului se dovedeste a fi de cele mai multe ori un proces indelungat, costisitor si foarte stresant. Ce mobila cumparam? Cat ne va costa instalatorul? Sunt intrebari pe care renovarea unei locuinte le ridica pentru fiecare dintre noi. Insa situatia se schimba cand vorbim de produsele de lux.

In general, penthouse-urile sunt finisate pana in cel mai mic detaliu de firme de design interior, beneficiaza de mobilier de lux si sunt complet echipate. Tot ce trebuie sa faca proprietarul este sa se mute si sa se bucure de aceasta locuinta deosebita.

Pentru cei care doresc sa-si decoreze locuinta dupa gustul propriu, dezvoltatorii ofera si penthouse-uri nemobilate. “Oferim toate serviciile de care clientul are nevoie, de la restaurant pana la curatenia apartamentului. Propunem un stil de viata exclusivist, nu doar un apartament”, comenteaza Edward Popescu, director general Monte Carlo Palace.

Traditionalul balcon folosit pe post de camara sau uscatorie este inlocuit de terase de pana la 200 de mp, amenajate cu gazon, vegetatie, sezlonguri si ofera o priveliste panoramica asupra orasului. “Penthouse-urile pe care le oferim au suprafete cuprinse intre 320 si 460 mp. Preturile pornesc de la 580 000 euro si ajung la 820 000 euro pentru un penthouse de 460 de mp, mobilat si cu o panorama superba a Bucurestiului”, mai spune directorul general Monte Carlo Palace.

Sursa: Ziare.com

Dezvoltatorii pierd anual un apartament, la 50 nevandute

Dezvoltatorii pierd anual un apartament, la 50 nevandutePenalizările pentru întârzierea rambursării creditelor, reeşalonările şi impozitele aduc la sapă de lemn dezvoltatorii rămaşi cu locuinţele pe stoc

Anul 2009 a adus pe piaţă un număr-record de apartamente fina-lizate. Pentru multe dintre acestea, dezvoltatorii nu au găsit cumpă­rători. Astfel, ritmul de rambursare a creditului luat de developer de la bancă e mai redus decât a fost înţelegerea iniţială. Dacă pentru diverse nereguli sau întârzieri locatarii nu prea îi pot sancţiona pe dezvoltatori, o fac băncile şi Fiscul, pentru apartamentele goale.

Numărul mare de aparta­men­te nevândute tran­sfor­mă dezvoltatorii în­tr-un debitor riscant pentru băncile creditoare. Astfel, finan­ţa­torii, pe lângă reevaluarea active­lor developerului, măresc şi dobân­da, ca urmare a riscului crescut de întârziere a rambursării creditului de către dezvoltator.

Cu alte cuvinte, orice întârziere a vânzărilor condu­ce la o penalizare a dezvoltatorilor. La acestea se adaugă, în cazul apartamentelor întabulate deja, plata im­po­zitului către Fisc, precum şi chel­tu­ielile aferente de întreţinere şi admi­nistrare a imobilelor.

Cea mai grea situaţie este pentru dezvoltato­rii care au încasat foarte puţin din an­tecontracte sau, mai rău, pentru cei care au încă multe apartamente fără antecontracte. Or, în această si­tua­ţie sunt majoritatea proiectelor finali­za­te anul trecut, precum şi cele cu pro­misiune de finalizare în acest an.

Supraofertă pentru cumpărători insolvabili

Anul trecut au fost finalizate, doar în Capitală şi în jurul acesteia, 10.200 de locuinţe, conform datelor furnizate de firma de consultanţă Real Time. Pentru anul curent sunt promise alte 5.000-6.000, dar nu e exclus ca o parte din acestea să fie amânate pentru livrare în 2011.

În ceea ce priveşte vânzările, situaţia e alta. Nu s-au vândut complet nici cele finalizate în anul 2008. În cazul unităţilor livrate anul trecut, cam 40% sunt, în medie, încă goale, fără a-şi fi găsit cumpărători.

În plus, din 2008 începând, în cazurile în care s-au găsit antecontractanţi, aceştia au plătit în cele mai multe cazuri doar 25% din valoarea contractului. Astfel că dezvoltatorii nu se pot ajuta foarte mult în plata ratelor şi a do­bân­zilor de aceşti bani.

Iar alţi cum­pă­rători nu se mai înghesuie. „E vor­ba în multe cazuri de proiecte de ca­li­tate, dar rău poziţionate. Mai precis, ori sunt în locuri cu infrastructu­ră slabă sau încă inexistentă, ori au fost supraapreciate posibilităţile cum­părătorilor”, a declarat Ion Că­tu­­ţoiu, directorul general al Real Time.

Printre ansamblurile cu multe apartamente libere se numără In­city Residence, Monaco Towers, Up Ground, D-na Ghica Plaza, West Park, Vivenda şi multe altele. Am ex­clus de aici proiecte precum Asmita sau alte ansambluri care au reuşit să „convingă” antecontractanţii să a­chi­­te cea mai mare parte din bani.

Banca te penalizează dacă ai vånzări puţine

Dezvoltatorii nu au cum să res­pecte înţelegerile făcute cu finan­ţa­to­rul în urmă cu 3-4 ani, când au luat creditul. Asta pentru că atunci s-au făcut calculele pe o previziune de vânzări mult mai mare, fapt care conducea la o rambursare în termen a creditului. Lucrurile s-au schimbat însă şi, în plus, e nevoie de reeva­luări, ca urmare a reducerii valorii de piaţă a apartamentelor.

„Frecvent s-a luat în considerare un termen de rambursare a creditului de trei ani. În această perioadă grea, pe lângă reevaluare se constată că vânzările nu sunt cele prognozate şi se reeşa­lo­nează creditul, iar dobânda se mă­reş­te.

Există situaţii în care dezvoltatorilor li se mai cere să vină cu ga­ranţii suplimentare, pentru că va­loarea activelor ipotecate s-a schimbat”, explică Mircea Cleciu, director al Neocasa.
Pentru cazul unui proiect reali­zat cu 40% surse proprii şi 60% finan­ţare de la bancă, pornit pe calculele din 2007 şi finalizat în 2009, cheltuielile financiare se pot ridica la apro­ximativ 4% din proiect.

„Aceste cheltuieli ar putea creşte, pe de o parte având în vedere că valoarea proiectului este mai mică acum şi pentru că se măresc dobânzile. Mo­tivul prin­cipal al acestei situaţii nu sunt băncile, ci este cererea a­proape inexis­ten­tă pe piaţa reziden­ţială”, a precizat Romulus Andrei, Head of Cor­porate & SME Division la Volksbank.

Fiscul nu iartă

În cazul apartamentelor pentru care s-au făcut recepţia şi întabularea, cheltuielile dezvoltatorului nu se opresc aici. Dacă apartamentul nu e vândut, developerul plăteşte 1,5% pe an din valoarea contabilă a apar­ta­mentului. „De exemplu, la 700 euro/mp cost construcţie, cifră care poate să fie mai mare sau mai mică, în funcţie de proiect, cu 1,5% impo­zit, rezultă 10 euro/mp construit. Iar pentru 100 mp rezultă 1.000 de euro plătiţi de dezvoltator pe an”, a calculat avocatul Gabriel Biriş.

Chiar dacă în Codul Fiscal se dă posibilitatea Con­siliilor Locale să perceapă un impozit între 0,25 şi 1,5%, în general se percepe 1,5%. „Există şi cazuri în care, ca urmare a unor prevederi, se poate percepe 1,8%. Din păcate pentru dezvoltatori, apartamentele gata de vânzare sunt considerate o marfă impozabilă, chiar dacă nu sunt încă vândute. Nu e ca la showroom-urile auto, unde pentru maşinile expuse nu se plăteşte taxă”, adaugă Biriş.

Astfel, doar la Fisc, dezvoltatorul plăteşte pentru 50 de apartamente întabulate şi nevândute cam 50.000 de euro anual. „Este unul dintre mo­tivele pentru care unii dezvoltatori întârzie recepţia, dacă nu au destui clienţi, pentru a nu plăti aceste su­me la Fisc, în măsura în care se pot în­ţelege şi cu constructorul asupra în­târzierii plăţilor”, a declarat Cleciu.

Chiria, slabă consolare

Există cazuri în care dezvoltatorii încearcă să închirieze aparta­men­tele fără perspectivă de vânzare pe termen scurt. Această tehnică nu este însă nici pe departe o regulă fiindcă există mai multe piedici în acest sens. Cererea pentru închirie­rea în complexurile noi este mult mai mică decât pentru apartamen­tele vechi, ca urmare a situării în general periferice a ansamblurilor noi şi a costurilor mai mari cu ad­mi­nistrarea, paza şi întreţinerea corelate unei suprafeţe mai mari.

Dar mai sunt şi alte piedici. „Există dez­vol­tatori cărora le e frică de eventualele distrugeri care ar putea surveni după închiriere. La acest aspect se adaugă acela că unele bănci nu sunt de acord ca dezvoltatorii să închirieze apartamentele”, declară Cleciu.

Rezultatul e că apartamentele respective rămân goale, timp în care dezvoltatorul mai plăteşte şi alte costuri. „În termeni aproximativi, cheltuielile de întreţinere, administrare a imobilului şi costurile pe apartament pot fi de 150 lei/lunar. Sumele pot varia în funcţie de mai mulţi factori: apartamentele sunt sau nu în­căl­zite, fac parte dintr-un ansamblu parţial locuit, încălzirea este centrală sau individuală pe apartament”, a es­timat Cleciu. Pentru a reduce costurile, dezvoltatorii cu puţini clienţi întârzie livrarea apei, curentului sau gazelor.

Cum se pierde un apartament

Adunând toate plăţile pe care un dezvoltator trebuie să le facă, doar ca urmare a vânzărilor slabe, ajungem la o situaţie destul de dificilă pentru acesta. „Se poate aproxima că un dezvoltator pierde cel puţin un apartament pe an, dacă rămâne cu 50 nevândute, ca urmare a schimbării situaţiei economice de la accesarea creditului. Şi asta e situaţia cea mai bună. S-ar putea ca valoarea pierdută cu cheltuielile să fie de fapt mai mare în unele cazuri”, a declarat directorul de la Neocasa.

Am luat în considerare aici doar sumele care trebuie plătite în plus de dezvoltator, ca urmare a prelungirii perioadei de vânzare a apartamentelor. Nu trebuie uitat însă că dezvoltatorul trebuie să mai plătească şi rata. Pentru a economisi cât mai mult, unii dezvoltatori practică finisarea apartamentelor doar când le vând.

Pentru a vinde cât mai repede, există şi dezvoltatori care propun apartamente nefinisate, la preţuri mai reduse, în speranţa găsirii unor cumpărători. Cel mai greu de înţeles sunt acei developeri care, prin preţurile practicate, nu par a se grăbi să vândă acum. Asta în ciuda cheltuielilor mari cu apartamentele nevândute.

Sursa: Saptamana Financiara

Cum au reactionat proprietarii primelor malluri din Bucuresti la deschiderea Cotroceni Park si Sun Plaza

Firma Anchor Grup, care a dezvoltat primele doua malluri din Bucuresti – Bucuresti Mall in 1999 si Plaza Romania in 2004 -, a incasat 43 mil. euro din exploatarea celor doua proiecte in 2009, in crestere cu 7% fata de anul precedent, in ciuda faptului ca vanzarile retailerilor au scazut, iar competitia s-a intetit puternic pe piata mallurilor din Capitala.

“Am incasat anul trecut 42,8 milioane de euro din centrele comerciale, reprezentand atat chirii, cat si alte venituri din exploatare. Cresterea a venit atat din deschiderea aripii noi de la Plaza Romania (februarie 2009 – n. red.), cat si din faptul ca strategia noastra este de a creste contractele de inchiriere gradual, in fiecare an. In plus, o parte dintre contracte au expirat si in unele cazuri am obtinut chirii chiar mai bune”, a declarat pentru ZF Ibrahim Paksoy, directorul general al Anchor Grup, firma care detine cele doua centre comerciale cu o suprafata inchiriabila cumulata de aproape 85.000 de metri patrati.

Spre comparatie, omul de afaceri Iulian Dascalu a incasat anul trecut 39,9 mil. euro din inchirierea celor patru proiecte Iulius Mall (Iasi, Suceava, Cluj si Timisoara), in timp ce proprietarii Cotroceni Park spera sa incaseze 30 de milioane de euro anual din inchirierea celui mai scump mall din Romania.

Seful Anchor Grup admite insa ca anul trecut numarul de vizitatori a scazut in cele doua malluri, acelasi lucru intamplandu-se si cu vanzarile retailerilor, dar spune ca intre timp situatia s-a stabilizat.

“Anul 2009 nu a fost foarte bun din punctul de vedere al rezultatelor inregistrate de retaileri, dar vanzarile s-au stabilizat. Avem si noi cazuri in care percepem procent din vanzari si aici am fost afectati usor”, a mai spus Paksoy.

Daca pentru o buna perioada Anchor Grup s-a aflat intr-o situatie de monopol pe piata mallurilor din Bucuresti, in ultimii ani competitia s-a intetit, cu atat mai mult in ultimele sase luni cand au fost inaugurate cele mai mari proiecte comerciale din Bucuresti si din tara – Cotroceni Park si Sun Plaza.

Cum a primit Paksoy competitia?

“Sunt doua malluri de generatie noua, care pot acum sa invete si din experientele altor dezvoltatori. Este bine ca retailerii au acum la dispozitie mai mult spatiu pentru extindere. Pentru marile grupuri era dificil sa se extinda cand numarul mallurilor era mic, iar spatiile stradale adecvate sunt putine”, apreciaza Paksoy.

Referitor la masurile luate pentru pastrarea unui trafic ridicat in cele doua malluri, Paksoy spune ca extensiile si renovarile realizate fac parte din procesul de imbunatatire a conditiilor de shopping, care mai cuprinde si imbunatatirea mixului de chiriasi, campaniile si programele de fidelizare.

“Printre chiriasii noi din ultimul an as putea spune Cortefield, Lacoste sau Jack & Jones in Plaza Romania si Zara in Bucuresti Mall. Bucuresti Mall este inchiriat aproape integral, in timp ce la Plaza Romania avem mai multe spatii libere”, a mai spus Paksoy.

Plaza Romania se lupta pentru clienti cu proiectul Cotroceni Park, situat pe acelasi bulevard din Bucuresti, la o distanta de circa un kilometru, in timp ce proiectul Sun Plaza isi propune sa atraga vizitatori inclusiv din randul persoanelor care obisnuiau sa mearga in Bucuresti Mall.

Birouri si apartamente, pe langa malluri

Proprietarul celor doua centre comerciale a atacat si alte segmente ale pietei imobiliare, construind un ansamblu rezidential cu 500 de apartamente situate pe calea Dudesti, precum si o cladire de birouri in apropierea Plaza Romania, un al doilea imobil avand structura ridicata, dar procesul de constructie blocat de mai bine de un an. “In aceasta vara vom continua investitia in cladirea de birouri Anchor Plaza Metropol (situata pe bulevardul Timisoara – n. red.). Cladirea este in piata si observam ca inchirierile incep sa se miste. Vara trecuta ne-am oprit si din cauza faptului ca lucram la InCity”, spune Paksoy.

Ansamblul rezidential a fost intre timp terminat, dar doar o treime dintre apartamente au fost preluate de cumparatori.

“Traiesc si eu in InCity, din luna august. Per total, in 140 de apartamente se locuieste, iar din luna martie am deschis si centrul World Class. Am si inchiriat o parte din apartamente datorita facilitatilor din complex”, spune Paksoy, fara a preciza insa numarul apartamentelor nevandute. Cea mai ieftina locuinta din complex este un studio de 63 mp care costa circa 100.000 de euro plus TVA.

Caderea pietei imobiliare i-a afectat insa pe toti dezvoltatorii imobiliari, iar Anchor Grup nu a facut exceptie. Despre un eventual reviriment al pietei executivii se feresc sa vorbeasca, dar cu totii spera ca ce a fost mai greu a trecut.

“Daca as sti cand reincepe cresterea in piata imobiliara, probabil in cativa ani as deveni miliardar. Pot spune in schimb ca de acum situatia ar trebui sa se imbunatateasca, atata timp cat nu apar alte probleme.”

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 26.03.2010

Related Blogs


Asocierea investitorului cu constructorul poate fi o solutie pentru finalizarea proiectelor imobiliare

Asocierea investitorului cu constructorul poate fi o solutie pentru finalizarea proiectelor imobiliareTranzactiile prin care un investitor vinde actiuni in cadrul unui proiect imobiliar nefinalizat companiei de constructii ar putea fi mai des intalnite, reprezentand o varianta accesibila si de luat in calcul in anumite situatii, sustin avocatii DLA Piper, care au consiliat vanzarea unei participatii de 50% din Atrium Center Arad.

Recent, dezvoltatorul Atrium Centers a vandut 50% din participatia in proiectul Atrium Center Arad catre Arcadom, constructorul maghiar al mall-ului, in schimbul sumei de 6 milioane de euro. In plus, Arcadom s-a angajat sa ramburseze, impreuna cu Atrium Centers, imprumutul de 59 milioane euro contractat de la banca MKB pentru dezvoltarea mall-ului.

“Pe parcursul negocierilor au existat momente in care au trebuit delimitate si reflectate foarte clar interesele si obligatiile unui constructor de cele ale investitorului si in astfel de momente pot aparea abordari si pozitionari diferite ale partilor. Nu excludem insa realizarea altor asemenea tranzactii, deoarece asocierea investitorului si a constructorului in finalizarea cu succes a proiectului poate fi o varianta accesibila si de luat in considerare in anumite situatii”, a explicat Alin Buftea (foto), Senior Associate in cadrul casei de avocatura DLA Piper Romania.

Un deal asemanator a fost incheiat la inceputul anului trecut de catre divizia imobiliara a grupului TNG, care impreuna cu antreprenorul general Baumeister, ambele detinute de omul de afaceri Dan Adamescu, au preluat spre finalizare proiectul Central Apartments de la Westhouse Group.

Printre cele mai importante avantaje ale unei tranzactii incheiate intre un investitor sau dezvoltator si antreprenorul general al proiectului aflat in constructie este faptul ca partile au interese comune, se cunosc si intre ele exista un grad mai ridicat de incredere. Un alt avantaj, spune avocatul, este acela ca lucrarile de constructie pot fi continuate cu un efort concentrat in paralel cu negocierea tranzactiei, asa cum s-a intamplat in cazul proiectului din Atrium Center din Arad.

„Important este si faptul ca desi partile sunt «constranse» sa negocieze intr-un cadru limitat, in acelasi timp sunt «obligate» sa coopereze in atingerea scopului comun, ceea ce reprezinta un mare avantaj pentru proiectul in cauza”, a adaugat Alin Buftea.

DLA Piper acorda asistenta juridica pentru Atrium Centers in toate proiectele pe care le dezvolta in Romania, respectiv cele din orasele Arad, Cluj-Napoca, Satu-Mare si Baia-Mare. In ceea ce priveste tranzactia de vanzare a 50% din mall-ul de la Arad, avocatii DLA Piper spun ca nu a fost o vanzare fortata, intrucat tranzactia a fost „un aranjament in beneficiul tuturor partilor implicate”.

„A fost o tranzactie complexa, dificil de structurat deoarece au trebuit coordonate particularitati din mai multe sisteme de drept si s-a intins pe jurisdictia a cinci tari: Anglia, Olanda, Ungaria, Cipru si Romania. In mod particular, intreaga documentatie a tranzactiei a fost redactata si adaptata pentru a reflecta succesiv trei structuri radical diferite, pana a ajunge la forma finala”, a mai spus Buftea.

Pe langa asocierea dintre investitor si constructor, vanzarea mall-ului din Arad a prezentat o alta particularitate, tot mai des folosita in tranzactiile cu proprietati comerciale – absorbtia de actiuni. Modelul a fost implementat pentru prima data in cazul unei proprietati comerciale de consultantul imobiliar DTZ Echinox, in cazul European Park Braila, vandut anul trecut pentru 63 milioane de euro.

„Vanzarea de actiuni ofera o mai mare flexibilitate in structurarea tranzactiei, atat din punct de vedere al reflectarii intelegerilor comerciale dintre investitori, cat si din punct de vedere fiscal. In tranzactiile de acest nivel, structura de actionariat este foarte complexa si realizata pe mai multe paliere, implicand totodata constrangeri legate de mecanismele de finantare, garantiile si aranjamentele cu banca finantatoare”, a declarat Florin Tineghe, Associate in cadrul DLA Piper Romania.

DLA Piper a oferit consultanta juridica pe sase tranzactii incheiate in anul 2009, una fiind preluarea de catre fondul britanic de investitii Tri Investments a unei parti din complexul rezidential Perla Residence, in schimbul a aproximativ 15,5 milioane euro. In aceast an, Tri Investments a finalizat si tranzactia de preluare a celor 69 de apartamente din cadrul proiectului Eminescu View, in schimbul sumei de 11,5 milioane de euro.

Sursa: Wall-Street

BNP Paribas: Suprafata totala de birouri livrata in Bucuresti va scadea cu 37% anul acesta

BNP Paribas: Suprafata totala de birouri livrata in Bucuresti va scadea cu 37% anul acestaSuprafata totala de birouri estimata sa fie livrata anul acesta in Capitala este de 280.000 mp, in scadere cu 37% fata de cea de anul trecut, potrivit unui raport al companiei de consultanta imobiliara BNP Paribas.

Piata de birouri este vazuta anul acesta cu un optimism moderat, chiriasii parasesc spatiile ocupate pentru a se reloca in cladiri de calitate mai buna la un nivel al chiriilor mai competitiv, iar spatiile nou livrate vor avea un nivel al preinchirierilor scazut.

Anul trecut, chiriile spatiilor de birouri au scazut cu 15-20% in toate zonele din Capitala, o scadere mai accentuata inregistrandu-se in zonele periferice.

Chiriile medii solicitate pentru cladirile de clasa A situate in centru au variat intre 204-240 euro/mp pe an. Pentru cladirile de clasa B amplasate in zone de interes major, chiriile au fost de 144-192 euro/mp pe an si de 96-132 euro/mp pe an pentru cele din zonele periferice.

Sursa: Dailybusiness

Bilant de final de constructie la Asmita Gardens: Intarziere de un an si locuinte nevandute cat sa compuna 3 blocuri

Constructia proiectului rezidential Asmita Gardens a fost finalizata integral, cu un an intarziere fata de termenul initial. Compania a vandut pana in prezent circa 420 de unitati locative din proiect, insa numarul locuintelor inca netranzactionate este aproape la fel de mare, peste 300, un numar care poate compune aproape 3 blocuri din cele 6 ale proiectului.

Asmita Gardens cuprinde in total 765 unitati locative (inclusiv penthouse-urile care inca nu au fost scoase la vanzare-n.r.), astfel ca in medie fiecare bloc are aproximativ 130 de locuinte. Reprezentantii dezvoltatorului au estimat, la finalul…

[ Citeste articolul pe DailyBusiness.ro ]