Compania Euro Market Services a vandut luna trecuta proiectul rezidential de lux din Capitala, Decebal Tower (foto), catre compania Autovit SA, detinatoarea targului auto din Capitala cu acelasi nume, pentru suma de 2,9 mil. euro, plus TVA, potrivit unui anunt publicat pe 1 martie in Monitorul Oficial.

Cazurile in care datoriile dezvoltatorilor catre constructori sunt platite in apartamente sau terenuri au inceput iasa la suprafata. Constructorii prefera sa obtina chiar si beneficii sub forma de active imobiliare, decat sa deschida un proces juridic de care dezvoltatorii pot scapa cu usurinta prin solicitarea insolventei.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a decis daca va aviza sau nu proiectul imobiliar din spatele Palatului Stirbey. „M-am intalnit in audienta cu proprietarul de la Palatul Stirbey. Proiectul trebuie refacut, dupa recomandarile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Nu vrem sa punem frana dezvoltarii, dar nici sa faca ce vor ei. Orice stat trebuie sa aiba grija de patrimoniul lui”, a declarat Kelemen Hunor la sfarsitul saptamanii trecute.

Reamintim ca proiectul prevede construirea unui bloc din sticla, inalt de aproape 40 de metri, in spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei. Constructia ar adaposti un complex multifunctional cu apartamente de lux, peste 5.000 de mp de galerii comerciale si un centru cultural. Palatul va fi restaurat si va deveni muzeu.

In replica, proprietarul Ovidiu Popescu il acuza pe ministru ca amanarea unei decizii nu face decat sa distruga palatul.

„Desi proiectul a fost pozitiv avizat de toate comisiile de arhitecti unde a fost prezentat, am aflat cu surprinde pozitia intransigenta a Dlui Ministru Hunor care, pe termen lung, nu face decat sa contribuie la distrugerea iremediabila a Palatului Stirbei. Cu toate ca noi am propus un proiect solid si fezabil de includere a Palatului Stirbei intr-un complex multifunctional menit sa repuna in circuitul public acest palat, aprobarea acestuia treneaza la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice de mai bine de 8 luni.

Ma ingrijoreaza in mod deosebit, „atentia recurenta” a Ministerului Culturii pentru acest obiectiv, evidentiata de faptul ca, desi avea obligatia ca in 90 de zile de la clasarea Palatului ca monument istoric sa emita Ordinul de folosire a monumentului istoric, nici pana acum nu a intreprins aceasta masura.

Acest fapt dovedeste dezinteresul grav si iresponsabilitatea anumitor persoane din Minister pentru patrimoniul national. Ca proprietar si investitor, ma ofenseaza aceasta atitudine si ma face sa ma intreb care sunt interesele din spatele trenarii avizului pentru acest proiect”, spune Ovidiu Popescu.

Popescu ne-a anuntat ca ar putea apela si la serviciile celebrei firme de arhitectura Dixon Jones, pentru realizarea complexului multifunctional de la Palatul Stirbey. In acest moment, arhitectul care  a facut Planul Urbanistic Zonal pentru Palatul Stirbey este Vladimir Arsene. Firmele celor doi arhitecti ar putea colabora  la realizarea noului proiect.

Arhitectii de la biroul de proiectare Dixon Jones sunt autorii unor celebre sinteze de arhitectura clasica si moderna printre care Royal Opera House, Covent Graden, National Portrait Gallery sau National Gallery in Trafalgar Square.

Sursa: HotNews

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a decis daca va aviza sau nu proiectul imobiliar din spatele Palatului Stirbey. „M-am intalnit in audienta cu proprietarul de la Palatul Stirbey. Proiectul trebuie refacut, dupa recomandarile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Nu vrem sa punem frana dezvoltarii, dar nici sa faca ce vor ei. Orice stat trebuie sa aiba grija de patrimoniul lui”, a declarat Kelemen Hunor la sfarsitul saptamanii trecute.

Reamintim ca proiectul prevede construirea unui bloc din sticla, inalt de aproape 40 de metri, in spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei. Constructia ar adaposti un complex multifunctional cu apartamente de lux, peste 5.000 de mp de galerii comerciale si un centru cultural. Palatul va fi restaurat si va deveni muzeu.

In replica, proprietarul Ovidiu Popescu il acuza pe ministru ca amanarea unei decizii nu face decat sa distruga palatul.

„Desi proiectul a fost pozitiv avizat de toate comisiile de arhitecti unde a fost prezentat, am aflat cu surprinde pozitia intransigenta a Dlui Ministru Hunor care, pe termen lung, nu face decat sa contribuie la distrugerea iremediabila a Palatului Stirbei. Cu toate ca noi am propus un proiect solid si fezabil de includere a Palatului Stirbei intr-un complex multifunctional menit sa repuna in circuitul public acest palat, aprobarea acestuia treneaza la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice de mai bine de 8 luni.

Ma ingrijoreaza in mod deosebit, „atentia recurenta” a Ministerului Culturii pentru acest obiectiv, evidentiata de faptul ca, desi avea obligatia ca in 90 de zile de la clasarea Palatului ca monument istoric sa emita Ordinul de folosire a monumentului istoric, nici pana acum nu a intreprins aceasta masura.

Acest fapt dovedeste dezinteresul grav si iresponsabilitatea anumitor persoane din Minister pentru patrimoniul national. Ca proprietar si investitor, ma ofenseaza aceasta atitudine si ma face sa ma intreb care sunt interesele din spatele trenarii avizului pentru acest proiect”, spune Ovidiu Popescu.

Popescu ne-a anuntat ca ar putea apela si la serviciile celebrei firme de arhitectura Dixon Jones, pentru realizarea complexului multifunctional de la Palatul Stirbey. In acest moment, arhitectul care  a facut Planul Urbanistic Zonal pentru Palatul Stirbey este Vladimir Arsene. Firmele celor doi arhitecti ar putea colabora  la realizarea noului proiect.

Arhitectii de la biroul de proiectare Dixon Jones sunt autorii unor celebre sinteze de arhitectura clasica si moderna printre care Royal Opera House, Covent Graden, National Portrait Gallery sau National Gallery in Trafalgar Square.

Sursa: HotNews

În Bucureşti există peste 120 de clădiri cu buline roşii. În total, în Capitală, numărul clădirilor cu risc seismic de diferite grade este de aproape 400.

Dacă în Bucureşti ar avea loc un cutremur precum cel produs în Chile, centrul istoric ar Capitalei ar fi ras, cel mai probabil, de pe faţa Pământului. În această zonă se află cele mai multe imobile cu bulină roşie, care prezintă risc seismic de gardul I, informează realitatea.net.

“Bucureştiul este recunoscut ca fiind capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cât clădirile sunt mai vechi, mai înalte şi au spaţii publice mai largi la parter, cu atât vor fi mai avariate în cazul unui cutremur”, a declarat Dan Lungu, director general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice şi profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii.

În anul 2009 a fost consolidat un singur imobil cu 55 apartamente si au fost aprobate proiectele pentru nouă imobile la care urmează sa se declanşeze procedurile de achiziţie de lucrări.

Pentru alte cinci imobile însumand 70 apartamente se organizează procedura de achiziţie de servicii.

Deşi specialiştii avertizează asupra dezastrului care ar putea avea loc în eventualitatea unui cutremur, programul de consolidare se desfăşoară greoi. Cauzele sunt multiple: birocraţie, nepăsarea locatarilor, dar şi dezinteresul firmelor pentru asemenea lucrări destul de complicate.

Pentru anul 2010, Primăria Capitalei şi-a propus să consolideze zece imobile. Pentru alte zeci de clădiri cu risc seismic s-au demarat procedurile de expertiză, proiectare sau licitaţie. În ultimii 19 ani, în Capitală au fost consolidate doar 12 imobile.

Sursa: Cotidianul

Editia din martie a targului imobiliar Timon, care va avea loc intre 18 si 21 martie, va costa 500.000 euro, au anuntat reprezentantii organizatorilor.

Asociatia Pro BCA, care controleaza circa 70% dintr-o piata de 200 mil. euro, acuza bancile ca au pretentii exagerate cand acorda finantari pentru firmele din industrie, in timp ce guvernul s-a transformat in cel mai sigur client al lor.

“Statul a luat anul trecut 15 miliarde de euro de la banci si a devenit astfel cel mai sigur client, iar aceasta situatie a dus indirect la oprirea creditarii in economie. Pentru ca au avut acest debuseu bun si sigur au avut pretentii exagerate fata de agentii economici”, spune Nicolae Dusu, presedintele Asociatiei Pro BCA si presedintele companiei Celco Constanta, un business de 25 mil. euro.

Producatorii cer si reducerea dobanzii de referinta cu 1,5% pana la inceputul semestrului doi, astfel ca in iulie aceasta ar trebui sa ajunga la 6%.

“Consideram ca acest nivel al dobanzii de referinta este absolut necesar pentru deblocarea reala a creditarii firmelor, premisa fundamentala pentru reluarea cresterii economice. Daca reducerea pana la 6% va fi facuta abia la sfarsitul anului, va fi ca atunci cand unui pacient i se acorda insulina prea tarziu. In acest moment nu mai exista creditare pentru sectorul industrial”, afirma Marius Marin, directorul executiv al Pro BCA si CEO al grupului Macon-Simcor, o afacere de 63 mil. euro. El considera ca daca bancile nu vor acorda finantari pentru firmele solvabile, care inca au lichiditati, chiar daca businessul este in scadere, in 2012 nu vor mai avea pe cine sa crediteze, pentru ca multe firme vor disparea.

Producatorii sustin ca anul acesta va fi mai dificil decat 2009, pentru ca piata de zidarie (caramida si BCA) va continua sa se comprime cu 10%, dupa ce in 2009 scaderea a fost de 30%, una dintre consecinte fiind ca unul dintre producatorii mari ar putea sa intre in insolventa. Situatia s-a regasit si in 2009, cand producatorul de BCA Ecoblock din judetul Constanta, care avea o cota de piata de 6%, a intrat in insolventa.

“Cred ca un nume mare din industria de zidarie va intra in insolventa anul acesta, avand in vedere ca cererea a scazut foarte mult, iar presiunea pe scaderea preturilor de vanzare in conditiile in care costul materiei prime si al utilitatilor creste este ridicata. Nu stiu deocamdata cine va fi cel care va intra in insolventa. Supravietuirea companiilor dincolo de 2010 depinde de un bun management al resurselor, de eficientizarea costurilor si posibilitatile de reducere a marjelor de profit”, spune Marius Marin, directorul executiv al Asociatiei Pro BCA.

Asociatia Pro BCA se va transforma pana la sfarsitul anului in patronat si va negocia contractele colective de munca din industrie.

“Factorii guvernamentali nu trateaza cum trebuie relatia cu patronatele. De exemplu, pentru programul Prima Casa 2 nu a fost consultat niciun patronat din construtii si in fiecare saptamana mai veneau cu o idee”, sustine Marin. Pro BCA afirma ca plafonul de garantare trebuia sa fie de 80.000-100.000 de euro, in loc de 70.000-75.000, iar locuintele ANL nu trebuiau introduse, pentru a impulsiona constructia de locuinte noi. Asociatia Pro BCA reuneste companiile Macon, Celco, Soceram, Ecoblock, Somaco Grup Prefabricate, Xella Ro si Alba Aluminiu.

Celco Constanta, marja bruta de profit de 30%

Nicolae Dusu, presedintele Celco

Celco Constanta, al doilea producator de BCA de pe piata locala, a inregistrat o scadere de 8,7% a cifrei de afaceri in 2009, comparativ cu anul precedent, pana la 104,8 mil. lei (24,7 mil. euro), insa si-a mentinut o marja bruta ridicata pana la 32%. “Scaderea cifrei de afaceri a fost mai mica decat cea a pietei de BCA pentru ca au mers mai bine vanzarile de var. Pentru anul acesta estimez o reducere de 10% a businessului, in timp ce marja va scadea pentru ca exista o limita de reducere a costurilor si in plus vom fi nevoiti sa facem din nou scaderi de preturi”, spune Nicolae Dusu, presedintele Celco. Compania si-a redus anul trecut numarul de angajati cu 22%, pana la 270 de salariati, iar preturile au fost reduse cu 10%. Compania a realizat anul trecut investitii de 4 mil. euro in retehnologizarea fabricilor de BCA si var, precum si in deschiderea unei cariere de nisip de suprafata in judetul Constanta.

Macon Deva, “cu ochii mari” pentru achizitii

Marius Marin, CEO al Macon-Simcor

Grupul Macon-Simcor, detinut de fondul de investitii polonez Enterprise Investors, ia in calcul extinderea prin achizitii pana la sfarsitul anului 2011, prin care sa-si consolideze segmentele de piata pe care activeaza in prezent: BCA, prefabricate, var si materiale izolatoare. “In prezent am trei variante de idei pentru o potentiala achizitie, in masura in care vom gasi o oportunitate, care ar trebui facuta pana la sfarsitul anului 2011, pentru a maximiza exitul fondului de investitii”, spune Marius Marin, CEO al grupului Macon-Simcor. Fondul de investitii Enterprise Investors a preluat compania Macon Deva in 2006 pentru 35 mil. euro, iar ulterior si-a extins prezenta pe piata materialelor de constructii prin preluarea grupului Simcor Oradea in 2008, in urma unei tranzactii de peste 53 mil. euro. Compania nu a facut inca publice datele financiare pe 2009, insa in 2008 businessul Macon-Simcor se ridica la 63 mil. euro.

Soceram incepe o investitie de 20 mil. euro

Dumitru Popescu, membru in Consiliul de Administratie al Soceram

Producatorul de materiale de constructii Soceram va incepe anul acesta constructia unei fabrici de BCA in localitatea Roman, in care va investi 20 mil. euro, circa 85% din investitie fiind realizata dintr-un credit obtinut de la Piraeus Bank. Compania are in prezent patru unitati de productie, doua de BCA la Bucov (Prahova) si Doicesti (Dambovita) si doua de caramida la Doicesti si Urziceni – care a fost inchisa anul trecut si va fi oprita si anul acesta pentru ca are o tehnologie veche. “Avem in plan doua investitii in fabrici de BCA, una langa Roman si una la Targu-Carbunesti. La cea de la Roman vom incepe constructia anul acesta, urmand sa fie gata in a doua parte a anului 2011, iar pe cea de la Targu-Carbunesti o amanam pe termen nelimitat”, afirma Dumitru Popescu, membru in Consiliul de Administratie al Soceram. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de circa 122 mil. lei (28,8 mil. euro), in scadere cu 12% fata de 2008, si are 300 de angajati.

Xella vrea sa vnda de doua ori mai mult

Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro

Grupul german Xella, cel mai mare producator de BCA din lume, va incepe in luna aprilie activitatea comerciala a fabricii de la Paulesti, judetul Prahova, a carei constructie a fost terminata la sfarsitul anului 2009. Germanii vor deveni astfel producatori, dupa ce au fost prezenti doar prin activitatea de import de la fabricile din Bulgaria si Ungaria. “Pentru anul acesta ne-am bugetat sa vindem 285.000 de metri cubi de BCA, fata de 150.000 de metri cubi cat a fost cantitatea pe care am importat-o anul trecut in Romania. Fabrica este in prezent in probe tehnologice, urmand ca incepand din luna aprilie sa fie deschiderea oficiala”, spune Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro, divizia locala a grupului Xella. Investitia in unitatea de productie de la Paulesti s-a ridicat la 32 mil. euro, capacitatea instalata de productie fiind de 400.000 de tone.

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie
Data : 01.03.2010

Bucureştiul se situează pe locul patru în regiune într-un top al celor mai mari scăderi înregistrate de chiriile spaţiilor de birouri în ultimul trimestru al anului trecut, cu o reducere de 11,4% faţă de vârful înregistrat în 2008, potrivit celui mai recent raport de piaţă  realizat de compania de consultanţă imobiliară CB Richard Ellis.

Locul fruntaş este ocupat de capitala Poloniei, unde chiriile au scăzut cu 34,3% faţă de perioada de vârf a acestora, urmată de Belgrad, unde proprietarii clădirilor de birouri au operat reduceri ale chiriilor de 28,6% şi de Sofia, care a raportat o scădere de 17,8%.

Chiriile sunt tot mari

Bucureştiul este tot pe locul patru în regiune şi în ceea ce priveşte nivelul mediu al chiriilor percepute pentru spaţiile de birouri, respectiv 19,5 euro/mp/lună.

Pe primul loc este tot Varşovia cu o chirie de 23 euro/mp/lună, urmată de Praga cu 21 de euro/mp/lună şi Budapesta unde chiria lunară este de 20 euro/mp.

Cele mai mici chirii din regiune sunt percepute în Sofia – 15 euro/mp/lună şi în Zagreb – 16,8 euro/mp/lună.

Bătaie pe facilităţi

Tot polonezii conduc şi la capitolul facilităţi oferite chiriaşilor. Acestora l-i se oferă o perioadă de până la un an fără chirie numai să semneze contractul. Proprietarii de spaţii de birouri din Budapesta şi din Bratislava oferă clienţilor până la opt luni de găzduire gratuită.

În cazul Bucureştiului, chiriaşii beneficiază de regulă de două luni şi jumătate de gratuitate.

Sursa: Capital

Cel mai nou centru comercial din Bucuresti, Sun Plaza, amplasat in cartierul Berceni, a atras circa 315.000 de vizitatori in primele patru zile de la deschidere, cu 17% mai putin fata de numarul vizitatorilor atrasi de AFI Palace Cotroceni in aceeasi perioada de la inaugurare.

“Am tras linie si dupa primele patru, zile sistemele noastre de contorizare au inregistrat aproximativ 315.000 de vizitatori. Alte 19.000 de persoane au venit pe esplanada de la intrarea din sud a Sun Plaza si au participat la concertele prijeluite de deschidere”, a declarat Michael Richard (foto), general manager al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza.

Potrivit lui Michael Richard, investitia in campania de lansare a mall-ului a fost de 1,3 milioane de euro.

Spre comparatie, AFI Palace Cotroceni, deschis in toamna anului trecut, a inregistrat un trafic de aproximativ 380.000 de vizitatori in primele patru zile de la deschidere, recordul fiind atins duminica, potrivit reprezentantilor dezvoltatorului AFI Europe.

Sun Plaza are o suprafata inchiriabila de 80.000 mp, printre chiriasi numarandu-se: Cora, Baumax, Mobexpert, Flanco, Cinema City, C&A, Zara, Marks and Spencer, New Yorker, Sephora , Bershka, Pull and Bear, Stradivarius, Deichmann, Promod, Orsay, Motivi, Douglas, Imaginarium, Sensiblu, Ecco, Ipekyol, Triumph, Accessorize, Nine West, Bamboo, Oxygen Club, Pizza Hut sau KFC.

Centrul comercial Sun Plaza, dezvoltat de Euro Mediterranee Consulting (EMCT) si Sparkassen Immobilien, divizia de investitii imobiliare a grupului Erste Bank, a fost deschis pe 25 februarie, dupa o investitie de 200 milioane de euro si o amanare de aproape doi ani.

Sursa: Wall-Street