La ediţia din această toamnă a Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn), organizatorii şi-au propus să ofere vizitatorilor o radiografie a pieţei rezidenţiale (nou şi vechi). Astfel, oferta care va fi prezentată în perioada 9-12 septembrie 2010 în Piaţa Constituţiei din Bucureşti va cuprinde toate proiectele rezidenţiale noi viabile, dar şi 4.000 de apartamente vechi. În plus, târgul mai oferă o noutate în domeniu, semnând contracte de exclusivitate cu 25 dintre expozanţi. În acest fel, oferta lor nu va putea fi găsită decât tIMOn.
„Târgul Imobiliar Naţional tIMOn îşi păstrează statutul de cel mai mare eveniment imobiliar şi vine, din nou, cu soluţii care să ajute atât cumpărătorii, cât şi expozanţii: vom avea, în premieră la tIMOn, pe lângă cele 100 de proiecte rezidenţiale noi, peste 4.000 de apartamente vechi, astfel încât vizitatorii să îşi facă o imagine de ansamblu şi să aibă, în sfârşit, posibilitatea să aleagă locuinţa cea mai bine adaptată nevoilor şi puterii lor de cumpărare”, susţine Vlad Vlăsceanu, director tIMOn.

Aducerea locuinţelor vechi la tIMOn este bine primită de expozanţi
Prima noutate despre care am vorbit este oferta bogată de locuinţe vechi care va fi prezentată de brokeri imobiliari datorită parteneriatului dintre tIMOn şi Asociaţia Brokerilor Imobiliari (A.B.I.). Această iniţiativă ne este explicată tot de directorul târgului: „Scopul acestui demers nu este vânzarea proprietăţilor vechi din portofoliul unor agenţii imobiliare, ci crearea unui eveniment complet al pieţei imobiliare româneşti. În plus, studiile noastre au arătat că 65% dintre cei care îşi doresc să cumpere o locuinţă nouă vor face acest lucru de-abia după vânzarea celei vechi. Avem informaţii că majoritatea dezvoltatorilor imobiliari lucrează cu brokeri care să faciliteze acest tip de tranzacţii. În condiţiile în care creditarea suferă, băncile nefiind dispuse să acorde prea uşor credite şi, astfel, îngreunează situaţia, vânzarea locuinţei vechi pentru a finanţa cumpărarea uneia noi devine extrem de importantă, iar demersul A.B.I. poate fi unul dintre argumentele relansării pieţei rezidenţiale.”.
Această idee este apreciată şi de doi dintre expozanţii tIMOn. „Mulţi dintre clienţii Be Igloo au cumpărat locuinţele scoase de noi la vânzare după ce au vândut locuinţa veche. Aşadar, cred că iniţiativa este bună, va avea success şi, mai mult decât atât, va permite intrarea unui flux financiar suplimentar pe piaţă, bani al căror efect va fi benefic”, afirmă Nimrod Zvik, director marketing Be Igloo. Alina Necula, director marketing Adama, este chiar entuziasmată de iniţiativele tIMOn: „Salutăm iniţiativele tIMon, de a crea, în fiecare an, ceva nou pentru piaţa imobiliară românească şi considerăm că, în acest an, prezenţa unor brokeri nu va face decât să dea plus valoare evenimentului şi să ofere o imagine de ansamblu vizitatorilor. În cazul Adama, de multe ori, diferenţa de preţ dintre apartamentele noi şi cele vechi, în aceeaşi zonă, este infim, motiv pentru care alăturarea ofertelor nu poate fi decât bună pentru dezvoltatorii imobiliari.”.

La ediţia din această toamnă a Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn), organizatorii şi-au propus să ofere vizitatorilor o radiografie a pieţei rezidenţiale (nou şi vechi). Astfel, oferta care va fi prezentată în perioada 9-12 septembrie 2010 în Piaţa Constituţiei din Bucureşti va cuprinde toate proiectele rezidenţiale noi viabile, dar şi 4.000 de apartamente vechi. În plus, târgul mai oferă o noutate în domeniu, semnând contracte de exclusivitate cu 25 dintre expozanţi. În acest fel, oferta lor nu va putea fi găsită decât tIMOn.
„Târgul Imobiliar Naţional tIMOn îşi păstrează statutul de cel mai mare eveniment imobiliar şi vine, din nou, cu soluţii care să ajute atât cumpărătorii, cât şi expozanţii: vom avea, în premieră la tIMOn, pe lângă cele 100 de proiecte rezidenţiale noi, peste 4.000 de apartamente vechi, astfel încât vizitatorii să îşi facă o imagine de ansamblu şi să aibă, în sfârşit, posibilitatea să aleagă locuinţa cea mai bine adaptată nevoilor şi puterii lor de cumpărare”, susţine Vlad Vlăsceanu, director tIMOn.

Aducerea locuinţelor vechi la tIMOn este bine primită de expozanţi
Prima noutate despre care am vorbit este oferta bogată de locuinţe vechi care va fi prezentată de brokeri imobiliari datorită parteneriatului dintre tIMOn şi Asociaţia Brokerilor Imobiliari (A.B.I.). Această iniţiativă ne este explicată tot de directorul târgului: „Scopul acestui demers nu este vânzarea proprietăţilor vechi din portofoliul unor agenţii imobiliare, ci crearea unui eveniment complet al pieţei imobiliare româneşti. În plus, studiile noastre au arătat că 65% dintre cei care îşi doresc să cumpere o locuinţă nouă vor face acest lucru de-abia după vânzarea celei vechi. Avem informaţii că majoritatea dezvoltatorilor imobiliari lucrează cu brokeri care să faciliteze acest tip de tranzacţii. În condiţiile în care creditarea suferă, băncile nefiind dispuse să acorde prea uşor credite şi, astfel, îngreunează situaţia, vânzarea locuinţei vechi pentru a finanţa cumpărarea uneia noi devine extrem de importantă, iar demersul A.B.I. poate fi unul dintre argumentele relansării pieţei rezidenţiale.”.
Această idee este apreciată şi de doi dintre expozanţii tIMOn. „Mulţi dintre clienţii Be Igloo au cumpărat locuinţele scoase de noi la vânzare după ce au vândut locuinţa veche. Aşadar, cred că iniţiativa este bună, va avea success şi, mai mult decât atât, va permite intrarea unui flux financiar suplimentar pe piaţă, bani al căror efect va fi benefic”, afirmă Nimrod Zvik, director marketing Be Igloo. Alina Necula, director marketing Adama, este chiar entuziasmată de iniţiativele tIMOn: „Salutăm iniţiativele tIMon, de a crea, în fiecare an, ceva nou pentru piaţa imobiliară românească şi considerăm că, în acest an, prezenţa unor brokeri nu va face decât să dea plus valoare evenimentului şi să ofere o imagine de ansamblu vizitatorilor. În cazul Adama, de multe ori, diferenţa de preţ dintre apartamentele noi şi cele vechi, în aceeaşi zonă, este infim, motiv pentru care alăturarea ofertelor nu poate fi decât bună pentru dezvoltatorii imobiliari.”.

La ediţia din această toamnă a Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn), organizatorii şi-au propus să ofere vizitatorilor o radiografie a pieţei rezidenţiale (nou şi vechi). Astfel, oferta care va fi prezentată în perioada 9-12 septembrie 2010 în Piaţa Constituţiei din Bucureşti va cuprinde toate proiectele rezidenţiale noi viabile, dar şi 4.000 de apartamente vechi. În plus, târgul mai oferă o noutate în domeniu, semnând contracte de exclusivitate cu 25 dintre expozanţi. În acest fel, oferta lor nu va putea fi găsită decât tIMOn.
„Târgul Imobiliar Naţional tIMOn îşi păstrează statutul de cel mai mare eveniment imobiliar şi vine, din nou, cu soluţii care să ajute atât cumpărătorii, cât şi expozanţii: vom avea, în premieră la tIMOn, pe lângă cele 100 de proiecte rezidenţiale noi, peste 4.000 de apartamente vechi, astfel încât vizitatorii să îşi facă o imagine de ansamblu şi să aibă, în sfârşit, posibilitatea să aleagă locuinţa cea mai bine adaptată nevoilor şi puterii lor de cumpărare”, susţine Vlad Vlăsceanu, director tIMOn.

Aducerea locuinţelor vechi la tIMOn este bine primită de expozanţi
Prima noutate despre care am vorbit este oferta bogată de locuinţe vechi care va fi prezentată de brokeri imobiliari datorită parteneriatului dintre tIMOn şi Asociaţia Brokerilor Imobiliari (A.B.I.). Această iniţiativă ne este explicată tot de directorul târgului: „Scopul acestui demers nu este vânzarea proprietăţilor vechi din portofoliul unor agenţii imobiliare, ci crearea unui eveniment complet al pieţei imobiliare româneşti. În plus, studiile noastre au arătat că 65% dintre cei care îşi doresc să cumpere o locuinţă nouă vor face acest lucru de-abia după vânzarea celei vechi. Avem informaţii că majoritatea dezvoltatorilor imobiliari lucrează cu brokeri care să faciliteze acest tip de tranzacţii. În condiţiile în care creditarea suferă, băncile nefiind dispuse să acorde prea uşor credite şi, astfel, îngreunează situaţia, vânzarea locuinţei vechi pentru a finanţa cumpărarea uneia noi devine extrem de importantă, iar demersul A.B.I. poate fi unul dintre argumentele relansării pieţei rezidenţiale.”.
Această idee este apreciată şi de doi dintre expozanţii tIMOn. „Mulţi dintre clienţii Be Igloo au cumpărat locuinţele scoase de noi la vânzare după ce au vândut locuinţa veche. Aşadar, cred că iniţiativa este bună, va avea success şi, mai mult decât atât, va permite intrarea unui flux financiar suplimentar pe piaţă, bani al căror efect va fi benefic”, afirmă Nimrod Zvik, director marketing Be Igloo. Alina Necula, director marketing Adama, este chiar entuziasmată de iniţiativele tIMOn: „Salutăm iniţiativele tIMon, de a crea, în fiecare an, ceva nou pentru piaţa imobiliară românească şi considerăm că, în acest an, prezenţa unor brokeri nu va face decât să dea plus valoare evenimentului şi să ofere o imagine de ansamblu vizitatorilor. În cazul Adama, de multe ori, diferenţa de preţ dintre apartamentele noi şi cele vechi, în aceeaşi zonă, este infim, motiv pentru care alăturarea ofertelor nu poate fi decât bună pentru dezvoltatorii imobiliari.”.

Deşi este relativ nou în intermedierea imobiliară, brokerul imobiliar Sebastian Deac şi-a deschis de curând, împreună cu soţia, propria agenţie imobiliară, după ce a fost partener la o alta. Şi-a început activitatea în domeniu după ce a renunţat la avocatură pentru această meserie.

Când şi cum aţi ales să fiţi broker imobiliar?
Am ales să devin broker imobiliar în iunie 2008. Deşi eram avocat, am decis să încerc o asociere cu o firmă de profil, fiind atras prin prezentarea unui mod de lucru profesionist, diferit de cel al majorităţii agenţilor imobiliari. Am început astfel să capăt experienţă în acest domeniu exact din momentul în care a început blocajul imobiliar, astfel încât nu am avut experienţa tranzacţionărilor facile care au avut loc mai ales în perioada 2007-2008.

Ce v-aţi propus să realizaţi în această meserie şi cât aţi reuşit să împliniţi din aceste realizări?
Mi-am propus un mod de lucru profesionist, o diferenţiere netă faţă de „stilul” de intermediere practicat, din păcate, pe scară largă în România şi pot spune că am reuşit să-mi îndeplinesc acest obiectiv.

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi învăţat practicând această activitate?
Am învăţat să fiu maleabil, să ascult dorinţele şi necesităţile clienţilor şi să fiu competitiv. De asemenea, am învăţat că timpul este preţios şi am observat faptul că intermedierea imobiliară nu este pentru oricine, că este nevoie de pasiune, pregătire şi pricepere în acest domeniu.

Care sunt cele mai mari dificultăţi întâmpinate în exerciţiul funcţiunii?
Dificultăţile sunt de diverse tipuri, de natură contractuală sau de comision şi ele apar atunci când clientul nu are încredere în tine, în serviciile tale, întrucât fie nu ai reuşit să califici corect acel client, să înţelegi exact ceea ce doreşte, ce interese are şi ce aşteptări are de la tine, fie întrucât acel client a avut una sau mai multe experienţe neplăcute cu alţi brokeri imobiliari în cadrul altor intermedieri şi şi-a format deja o părere generalizată, vădit nefavorabilă faţă de aceştia.

Care au fost cele mai mari satisfacţii/decepţii pe care vi le-a adus această meserie?
Cele mai mari satisfacţii sunt oferite de momentele în care un client îţi acordă încrederea sa, atunci când te recomandă altor persoane şi atunci când reuşeşti să închizi tranzacţiile pe care le ai în lucru cu aceştia. La polul opus, insatisfacţiile sunt generate de clienţii care nu apreciază/înţeleg eforturile pe care le depui pentru a îi ajuta în tranzacţionare, de cei care, în baza experienţelor avute în trecut (personal sau din auzite), pleacă de la premisa că eşti un samsar ca mulţi alţii şi nu îţi oferă şansa unei colaborări în urma căreia să se convingă de profesionalismul tău, de calitatea serviciilor oferite, pentru ca, în final, ambele părţi să aibă de câştigat.

În ce fel a evoluat piaţa în care activaţi şi cei implicaţi direct în ea (agenţii, brokeri, clienţi, investitori etc.) de când aţi intrat în domeniu şi până în prezent?
După cum spuneam mai sus, am intrat în acest domeniu în momentul în care a început blocajul imobiliar, blocaj care a continuat cu criza imobiliară actuală. Pot spune că, într-un fel, mă bucur că am ales să fiu broker imobiliar într-un astfel de moment, întrucât ştiu că experienţa acumulată într-o astfel de perioadă va fi benefică pentru viitor. În această perioadă am observat că mulţi alţi brokeri imobiliari fie renunţă la această profesie, fie încearcă să se adapteze condiţiilor actuale. Din nefericire, însă, observ că nu găsesc întotdeauna elementele necesare pe care să le introducă în modul lor de desfăşurare a activităţii, apelând la diverse „artificii” lipsite de profesionalism, care nu fac altceva decât să le/ne ştirbească şi mai mult imaginea, încrederea acordată şi, bineînţeles, profiturile.

Care a fost ajutorul pe care l-aţi primit din partea asociaţiilor profesionale din domeniu şi ce ar trebui să facă acestea pentru sprijinirea brokerilor imobiliari?
Deocamdată nu am intrat într-o asociaţie profesională. În momentul în care voi aprecia ca fiind oportun, o voi face. În legătură cu sprijinirea brokerilor imobiliari, consider că cel mai mare ajutor pe care îl poate da o asociaţie profesională în acest moment este acela de a face propuneri legislative prin care să se impună un anumit standard profesional şi etic în acest domeniu.

Care sunt laturile la care mai trebuie lucrat în branşa în care activaţi?
Consider că ar mai trebui lucrat la colaborarea dintre brokerii imobiliari şi la nivelul de profesionalism al acestora.

Care sunt calităţile obligatorii ale unui broker imobiliar?
Bun negociator, persuasiv, punctual, prezentabil, maleabil, să deţină şi să prezinte informaţii precise, onest, competitiv.

Deşi este relativ nou în intermedierea imobiliară, brokerul imobiliar Sebastian Deac şi-a deschis de curând, împreună cu soţia, propria agenţie imobiliară, după ce a fost partener la o alta. Şi-a început activitatea în domeniu după ce a renunţat la avocatură pentru această meserie.

Când şi cum aţi ales să fiţi broker imobiliar?
Am ales să devin broker imobiliar în iunie 2008. Deşi eram avocat, am decis să încerc o asociere cu o firmă de profil, fiind atras prin prezentarea unui mod de lucru profesionist, diferit de cel al majorităţii agenţilor imobiliari. Am început astfel să capăt experienţă în acest domeniu exact din momentul în care a început blocajul imobiliar, astfel încât nu am avut experienţa tranzacţionărilor facile care au avut loc mai ales în perioada 2007-2008.

Ce v-aţi propus să realizaţi în această meserie şi cât aţi reuşit să împliniţi din aceste realizări?
Mi-am propus un mod de lucru profesionist, o diferenţiere netă faţă de „stilul” de intermediere practicat, din păcate, pe scară largă în România şi pot spune că am reuşit să-mi îndeplinesc acest obiectiv.

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi învăţat practicând această activitate?
Am învăţat să fiu maleabil, să ascult dorinţele şi necesităţile clienţilor şi să fiu competitiv. De asemenea, am învăţat că timpul este preţios şi am observat faptul că intermedierea imobiliară nu este pentru oricine, că este nevoie de pasiune, pregătire şi pricepere în acest domeniu.

Care sunt cele mai mari dificultăţi întâmpinate în exerciţiul funcţiunii?
Dificultăţile sunt de diverse tipuri, de natură contractuală sau de comision şi ele apar atunci când clientul nu are încredere în tine, în serviciile tale, întrucât fie nu ai reuşit să califici corect acel client, să înţelegi exact ceea ce doreşte, ce interese are şi ce aşteptări are de la tine, fie întrucât acel client a avut una sau mai multe experienţe neplăcute cu alţi brokeri imobiliari în cadrul altor intermedieri şi şi-a format deja o părere generalizată, vădit nefavorabilă faţă de aceştia.

Care au fost cele mai mari satisfacţii/decepţii pe care vi le-a adus această meserie?
Cele mai mari satisfacţii sunt oferite de momentele în care un client îţi acordă încrederea sa, atunci când te recomandă altor persoane şi atunci când reuşeşti să închizi tranzacţiile pe care le ai în lucru cu aceştia. La polul opus, insatisfacţiile sunt generate de clienţii care nu apreciază/înţeleg eforturile pe care le depui pentru a îi ajuta în tranzacţionare, de cei care, în baza experienţelor avute în trecut (personal sau din auzite), pleacă de la premisa că eşti un samsar ca mulţi alţii şi nu îţi oferă şansa unei colaborări în urma căreia să se convingă de profesionalismul tău, de calitatea serviciilor oferite, pentru ca, în final, ambele părţi să aibă de câştigat.

În ce fel a evoluat piaţa în care activaţi şi cei implicaţi direct în ea (agenţii, brokeri, clienţi, investitori etc.) de când aţi intrat în domeniu şi până în prezent?
După cum spuneam mai sus, am intrat în acest domeniu în momentul în care a început blocajul imobiliar, blocaj care a continuat cu criza imobiliară actuală. Pot spune că, într-un fel, mă bucur că am ales să fiu broker imobiliar într-un astfel de moment, întrucât ştiu că experienţa acumulată într-o astfel de perioadă va fi benefică pentru viitor. În această perioadă am observat că mulţi alţi brokeri imobiliari fie renunţă la această profesie, fie încearcă să se adapteze condiţiilor actuale. Din nefericire, însă, observ că nu găsesc întotdeauna elementele necesare pe care să le introducă în modul lor de desfăşurare a activităţii, apelând la diverse „artificii” lipsite de profesionalism, care nu fac altceva decât să le/ne ştirbească şi mai mult imaginea, încrederea acordată şi, bineînţeles, profiturile.

Care a fost ajutorul pe care l-aţi primit din partea asociaţiilor profesionale din domeniu şi ce ar trebui să facă acestea pentru sprijinirea brokerilor imobiliari?
Deocamdată nu am intrat într-o asociaţie profesională. În momentul în care voi aprecia ca fiind oportun, o voi face. În legătură cu sprijinirea brokerilor imobiliari, consider că cel mai mare ajutor pe care îl poate da o asociaţie profesională în acest moment este acela de a face propuneri legislative prin care să se impună un anumit standard profesional şi etic în acest domeniu.

Care sunt laturile la care mai trebuie lucrat în branşa în care activaţi?
Consider că ar mai trebui lucrat la colaborarea dintre brokerii imobiliari şi la nivelul de profesionalism al acestora.

Care sunt calităţile obligatorii ale unui broker imobiliar?
Bun negociator, persuasiv, punctual, prezentabil, maleabil, să deţină şi să prezinte informaţii precise, onest, competitiv.

Deşi este relativ nou în intermedierea imobiliară, brokerul imobiliar Sebastian Deac şi-a deschis de curând, împreună cu soţia, propria agenţie imobiliară, după ce a fost partener la o alta. Şi-a început activitatea în domeniu după ce a renunţat la avocatură pentru această meserie.

Când şi cum aţi ales să fiţi broker imobiliar?
Am ales să devin broker imobiliar în iunie 2008. Deşi eram avocat, am decis să încerc o asociere cu o firmă de profil, fiind atras prin prezentarea unui mod de lucru profesionist, diferit de cel al majorităţii agenţilor imobiliari. Am început astfel să capăt experienţă în acest domeniu exact din momentul în care a început blocajul imobiliar, astfel încât nu am avut experienţa tranzacţionărilor facile care au avut loc mai ales în perioada 2007-2008.

Ce v-aţi propus să realizaţi în această meserie şi cât aţi reuşit să împliniţi din aceste realizări?
Mi-am propus un mod de lucru profesionist, o diferenţiere netă faţă de „stilul” de intermediere practicat, din păcate, pe scară largă în România şi pot spune că am reuşit să-mi îndeplinesc acest obiectiv.

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi învăţat practicând această activitate?
Am învăţat să fiu maleabil, să ascult dorinţele şi necesităţile clienţilor şi să fiu competitiv. De asemenea, am învăţat că timpul este preţios şi am observat faptul că intermedierea imobiliară nu este pentru oricine, că este nevoie de pasiune, pregătire şi pricepere în acest domeniu.

Care sunt cele mai mari dificultăţi întâmpinate în exerciţiul funcţiunii?
Dificultăţile sunt de diverse tipuri, de natură contractuală sau de comision şi ele apar atunci când clientul nu are încredere în tine, în serviciile tale, întrucât fie nu ai reuşit să califici corect acel client, să înţelegi exact ceea ce doreşte, ce interese are şi ce aşteptări are de la tine, fie întrucât acel client a avut una sau mai multe experienţe neplăcute cu alţi brokeri imobiliari în cadrul altor intermedieri şi şi-a format deja o părere generalizată, vădit nefavorabilă faţă de aceştia.

Care au fost cele mai mari satisfacţii/decepţii pe care vi le-a adus această meserie?
Cele mai mari satisfacţii sunt oferite de momentele în care un client îţi acordă încrederea sa, atunci când te recomandă altor persoane şi atunci când reuşeşti să închizi tranzacţiile pe care le ai în lucru cu aceştia. La polul opus, insatisfacţiile sunt generate de clienţii care nu apreciază/înţeleg eforturile pe care le depui pentru a îi ajuta în tranzacţionare, de cei care, în baza experienţelor avute în trecut (personal sau din auzite), pleacă de la premisa că eşti un samsar ca mulţi alţii şi nu îţi oferă şansa unei colaborări în urma căreia să se convingă de profesionalismul tău, de calitatea serviciilor oferite, pentru ca, în final, ambele părţi să aibă de câştigat.

În ce fel a evoluat piaţa în care activaţi şi cei implicaţi direct în ea (agenţii, brokeri, clienţi, investitori etc.) de când aţi intrat în domeniu şi până în prezent?
După cum spuneam mai sus, am intrat în acest domeniu în momentul în care a început blocajul imobiliar, blocaj care a continuat cu criza imobiliară actuală. Pot spune că, într-un fel, mă bucur că am ales să fiu broker imobiliar într-un astfel de moment, întrucât ştiu că experienţa acumulată într-o astfel de perioadă va fi benefică pentru viitor. În această perioadă am observat că mulţi alţi brokeri imobiliari fie renunţă la această profesie, fie încearcă să se adapteze condiţiilor actuale. Din nefericire, însă, observ că nu găsesc întotdeauna elementele necesare pe care să le introducă în modul lor de desfăşurare a activităţii, apelând la diverse „artificii” lipsite de profesionalism, care nu fac altceva decât să le/ne ştirbească şi mai mult imaginea, încrederea acordată şi, bineînţeles, profiturile.

Care a fost ajutorul pe care l-aţi primit din partea asociaţiilor profesionale din domeniu şi ce ar trebui să facă acestea pentru sprijinirea brokerilor imobiliari?
Deocamdată nu am intrat într-o asociaţie profesională. În momentul în care voi aprecia ca fiind oportun, o voi face. În legătură cu sprijinirea brokerilor imobiliari, consider că cel mai mare ajutor pe care îl poate da o asociaţie profesională în acest moment este acela de a face propuneri legislative prin care să se impună un anumit standard profesional şi etic în acest domeniu.

Care sunt laturile la care mai trebuie lucrat în branşa în care activaţi?
Consider că ar mai trebui lucrat la colaborarea dintre brokerii imobiliari şi la nivelul de profesionalism al acestora.

Care sunt calităţile obligatorii ale unui broker imobiliar?
Bun negociator, persuasiv, punctual, prezentabil, maleabil, să deţină şi să prezinte informaţii precise, onest, competitiv.

Proprietăţile, finalizate şi în construcţie, deţinute de fondul austriac de investiţii Immoeast pe piaţa locală erau evaluate la sfârşitul lunii aprilie la 897 milioane euro, în condiţiile în care investitorul a plătit la achiziţia acestora 1,22 miliarde de euro, potrivit raportului financiar al companiei.

Astfel, Immoest a pierdut peste 320 de milioane de euro din reevaluarea activelor deţinute în România, pe care le-a achiziţionat începând cu anul 2007.

Potrivit raportului aferent anului financiar 2009-2010, încheiat la 30 aprilie, Immoeast deţinea în România 15 proiecte finalizate, cu o valoare de piaţă de 598,2 milioane de euro, în condiţiile în care costul de achiziţie al acestora a fost de 670,9 milioane de euro, ceea ce înseamnă o scădere de 72,7 milioane de euro.

Suprafaţa închiriabilă a acestor proprietăţi este de 380.971 metri pătraţi, din care 336.888 metri pătraţi sunt închiriaţi, gradul de neocupare fiind de 11,6%.

Venituri de 6,7 mil. euro din birouri

Din acestea, nouă proprietăţi sunt spaţii de birouri, a căror valoare este stabilită la 335,6 milioane de euro. Acestea au o suprafaţă închiriabilă de 204.367 metri pătraţi, din care 190.508 metri pătraţi au şi chiriaşi. Astfel, rata de neocupare a birourilor este de 7,8%.

Immoeast a obţinut din închirierea clădirilor de birouri din Bucureşti venituri de 6,7 milioane de euro, randamentul ridicându-se la 9,8%. În raport se arată că cel mai important proiect de birouri din România este Iride Business Park din nordul Bucureştiului, prima investiţie a companiei pe piaţa locală.

Mall-uri au contribuit cu 15,3 mil. euro

Totodată, compania mai deţine în România trei centre comerciale – Euromall Piteşti, Armonia Arad şi Polus Cluj – evaluate la 233,6 milioane de euro, cu mult sub preţul de achiziţie, având în vedere că doar pe centrul comercial din Cluj-Napoca a plătit 210 milioane de euro. Rata de neocupare a acestora este de 8,1%, iar veniturile din chirii se ridică la 15,3 milioane de euro.

Cele trei parcuri logistice ale Immoeast în România aveau o valoare de piaţă de 29 milioane de euro, un grad de neocupare de 40% şi generau venituri din chirii de 2,1 milioane de euro.

Compania are în România alte 24 de proiecte suspendate, evaluate la 223,1 milioane de euro, pe care a plătit 390,7 milioane de euro, ceea ce înseamnă o devalorizare de 167,6 milioane de euro.

“Cele 54 de proiecte suspendate şi terenuri nedezvoltate ale grupului reprezintă în total 383,5 milioane de euro. Cea mai mare dintre ele se află în România, unde acest portofoliu a înregistrat şi cea mai mare devalorizare. Imediat ce condiţiile economice ne vor permite, aceste proiecte vor fi reactivate sau vor fi vândute”, potrivit datelor Immoeast.

Pe de altă parte, în raport sunt incluse alte nouă proprietăţi, în categoria stocuri, cu o valoare de piaţă de 76,2 milioane de euro şi care au fost achiziţionate cu 160 milioane de euro.

Afaceri în scădere cu 8,5%

Immoeast a avut în anul financiar 2009-2010, încheiat la 30 aprilie, venituri de 70,8 milioane de euro în România, în scădere cu 8,5% faţă de anul financiar anterior.

În raport se menţionează că majorarea TVA şi reducerea salariilor va pune presiune pe piaţa imobiliară din România, una dintre cele mai afectate ţări în care activează investitorul.

“România este în faza de recesiune. Şomajul este încă în creştere, iar insolvenţele sunt la un nivel record. Aceste fenomene vor restricţiona sever puterea de cumpărare a consumatorilor, cu efecte mai ales pe segmentul de retail”, se arată în raport.

Immoeast dezvoltă în prezent în România centrul comercial Gold Plaza din Baia Mare, în parteneriat cu Futureal din Ungaria. Valoarea de piaţă la finalizare este estimată la 57,2 milioane de euro, în condiţiile în care investiţia pentru construcţie s-a ridicat la circa 100 milioane de euro. Deschiderea centrului este programată pentru 21 octombrie 2010.

Totodată, compania mai are proiecte de retail în Galaţi şi Craiova, dar care vor fi dezvoltate doar dacă va găsi chiriaşi pentru preînchirieri.

Immoeast, focalizat pe Austria şi Europa Centrală şi de Est, a fuzionat anul trecut cu grupul austriac Immofinanz, din care făcea parte.

Sursa: Capital

Scaderea chiriilor pentru spatiile comerciale reprezinta in continuare un avantaj pentru retaileri. Datorita costurilor mai mici de amenajare si intretinere, spatiile de 100 mp sunt cautate de multi comercianti.

Companiile care solicita spatii cu o suprafata de 100 mp sunt din domeniul FMCG, magazine de proximitate, restaurante, fast-food-uri, cafenele, bistro-uri, firme din domeniul bancar, din servicii, farmacii, firme de curatatorie, sali de jocuri de noroc, firme de pariuri si firme de accesorii sau boutique-uri de moda si incaltaminte.

“Nu putem spune ca profilul magazinelor de dimensiuni mici s-a schimbat, insa unii retaileri isi optimizeaza suprafetele si incearca sa opereze in spatii mai mici”, spune pentru startups.ro Razvan Sin, Head of the Retail Department la DTZ Echinox.

Alexandru Preda, Senior Broker la compania de consultanta imobiliara Colliers International, spune ca, fata de anii trecuti, noutatea este ca si bancile se reorienteaza catre spatii mai mici, de aproximativ 100 mp, pentru mutarea din spatiile mari pe care le au in prezent, in dorinta de a-si optimiza costurile.

Cat de mult au scazut chiriile

Laura Bencze, Research Manager la CB Richard Ellis (CBRE), spune ca, in prezent, chiria pentru spatiile comerciale de 100 de mp s-a redus, in medie, cu aproximativ 5% – 10% in Bucuresti, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Alexandru Preda spune pentru startups.ro ca in zonele stradale chiriile s-au redus cu 10% – 15% in prezent fata de anul trecut, in principal pe fondul scaderii cererii.

“Sunt tot mai putine companii care se dezvolta si isi deschid noi unitati si destule firme care au probleme financiare si elibereaza spatii. De asemenea, a mai fost o scadere a chiriilor de 10% – 15% la sfarsitul anului 2008 si inca un declin de 5 procente in acest an”, mai spune Alexandru Preda.

Razvan Sin spune pentru startups.ro ca in cazul spatiilor stradale de 100 de mp din Capitala, chiriile au scazut, in acest an, cu aproximativ 10% – 12% in trimestru doi, fata de primele trei luni din an.

“In privinta centrelor comerciale, scaderea este de 15% in trimestrul doi, 2010, comparativ cu trimestrul intai, 2010. Noile hotarari ale guvernului vor determina scaderea consumului si, implicit, cererea operatorilor de retail. Astfel, estimam ca nivelul chiriilor, atat pentru spatiile stradale, cat si pentru centrele comerciale, va continua sa scada pe termen scurt”, adauga Razvan Sin.

Bogdan Petcu, senior consultant in cadrul Retail Division la The Advisers/Knight Frank, spune pentru startups.ro ca, in cazul cartierelor rezidentiale si al zonelor periferice din Bucuresti, chiria variaza in functie de traficul din zona si, de exemplu, zonele comerciale traditionale cum ar fi pietele din cartiere, pentru care cererea este in continuare mare, au reusit sa se mentina la un nivel ridicat din punct de vedere al chiriei.

Sursa: Startups.ro

Sparkassen Immobilien, divizia de investitii imobiliare a grupului Erste Bank, care detine in Bucuresti centrul comercial Sun Plaza, a incasat in primul semestru venituri din chirii de 48,2 milioane euro, in crestere cu 3,5 milioane de euro fata de aceeasi perioada a anului trecut, se arata in raportul companiei.

In primul semestru al anului, veniturile din chiriile incasate la nivel global de Sparkassen Immobilien s-au ridicat la 48,2 milioane de euro, cu 3,5 milioane de euro mai mult fata de veniturile incasate in aceeasi perioada a anului 2009.

“Aceasta crestere este datorata deschiderii unor noi centre comerciale, Sun Plaza (foto) in Bucuresti si Serdika Center in Sofia. Cele doua mall-uri au fost deschise in primavara si sunt inchiriate in proportie de 97%, respectiv 99%”, se arata in raportul semestrial publicat de Sparkassen Immobilien.

Sun Plaza a inregistrat in prima jumatate a anului un trafic de 25.000 de vizitatori/zi in cursul saptamanii si 35.000 de vizitatori/zi in weekend. In apropierea mall-ului, Sparkassen Immobilien are in dezvoltare doua cladiri de birouri, care erau planificate spre livrare in vara acestui an.

“Spatiile de birouri, cu o suprafata de circa 10.000 mp, vor fi livrate pana la sfarsitul anului. In prezent, se poarta negocieri cu potentiali chiriasii si estimam ca primele contracte vor fi semnate la sfarsitul verii”, se mai arata in raportul companiei.

La data de 30 iunie anul curent, portofoliul detinut de divizia de investitii imobiliare a Erste Bank cuprindea 241 de proprietati rezidentiale, comerciale, spatii de birouri si hoteluri, cu o valoare totala de 1,85 miliarde de euro.

Sparkassen Immobilien detine proprietati in Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Bulgaria si Romania. Cea mai mare parte din portofoliu se afla in Germania (29,8%), urmand apoi Austria (24,9%), Europa de Sud-Est (Bulgaria, Romania si Croatia) cu o cota de 24,2% din portofoliul companiei si Europa Centrala si de Est (Cehia, Slovacia si Ungaria), care constiuie 21,1% din portofoliu.

Circa 30% din totalul spatiilor detinute de Sparkassen Immobilien sunt proprietati comerciale si spatii de birouri, in timp ce segmentul rezidential are o cota de 25% din portofoliu, iar segmentul hotelier, doar 14%.

Sun Plaza a necesitat o investitie de circa 200 milioane de euro si are o suprafata inchiriabila de 80.000 mp, printre chiriasi numarandu-se: Cora, Baumax, Mobexpert, Flanco, Cinema City, C&A, Zara, Marks and Spencer, New Yorker, Sephora, Bershka, Pull and Bear, Stradivarius si Deichmann.

Sparkassen Immobilieneste listata la Bursa din Viena de 24 de ani si este cea mai veche companie de investitii imobiliare din Austria.

Sursa: Wall-Street

Primaria reprezinta un “nod feroviar” extrem de important pe traseul asigurarii obligatorii pentru locuinta. Potrivit prevederilor legislative, ea reprezinta un vector de comunicare intre cetatean si PAID.

Dar, asa cum deja se contureaza, primaria va juca si un alt rol, respectiv cel de conexiune intre agentul de asigurari si cetatean.

Primariile sunt in plin proces de transmitere catre PAID a listelor constructiilor cu destinatie de locuinta.

Proprietarul trebuie sa achizitioneze polita de asigurare obligatorie a locuintei pana la data de 15 ianuarie 2011 sau, daca a incheiat o asigurare facultativa, in maxim cinci zile din momentul expirarii acesteia.

Odata incheiata aceasta perioada de gratie, pe baza datelor furnizate de PAID catre primarii, acestea vor juca un nou rol, respectiv cel de aplicare a amenzilor in cazul neasigurarii locuintelor. Daca primul rol a necesitat numai eforturi din partea primariilor, cel de-al doilea va aduce si rasplata.

Atat timp cat nu exista o metodologie de calcul a nivelului amenzii, ci doar un interval al valorii cuprins intre 100 si 500 lei, vom asista cel mai probabil la plati informale pentru a reduce cuantumul amenzii la minimul prevazut in lege.

Fifty-fifty si nu mai consulta publicul

Pana la majorarea veniturilor primariilor prin aplicarea amenzilor in cazul neasigurarii, mai este drum lung si multi economisti ne-au invatat sa gandim pe termen scurt.

Deja a inceput sa se contureze un nou rol al reprezentantilor primariei, respectiv cel de conexiune intre agentul de asigurari si cetatean.

Acest mix este benefic atat primarului cat si agentului, in timp ce in cazul cetateanului nu produce efecte, altele decat cele ale asigurarii.

Pe de-o parte, dat fiind comisionul de 1-2 euro/polita, agentul nu este motivat suficient pentru a lua la picior satele situate la distante mari de centrele urbane.

Sansele incheierii unor asigurari facultative in aceste zone, sursa unor castiguri mult mai mari, sunt de asemenea modeste.

In aceste conditii, intre cetateni si agent se va interpune primarul. El va alege o societate de asigurari membra a PAID si o va propune tuturor proprietarilor, cel mai probabil in urma incasarii unui procentaj din comision.

Activitatea devine astfel rentabila atat pentru agentul de asigurari, care se va deplasa pentru cateva sute sau mii de contracte, cat si pentru primar.

Cat timp plata despagubirilor suferite in urma activarii unui risc acoperit de polita obligatorie este realizata de catre PAID, optiunea primarului nu produce efecte asupra cetateanului.

Proprietarul in cauza va contacta agentul de asigurare care i-a vandut polita si va depune dosarul de dauna la societatea aleasa insa plata va fi efectuata de catre PAID, eliminandu-se astfel eventuale tratamente discriminatorii.

Sursa: Conso