Sun Plaza, mall-ul din Piaţa Sudului care a surclasat ca mărime AFI Palace Cotroceni cu circa 4.000 mp închiriabili, a fost vizitat de aproximativ 615.000 persoane de la deschidere, în 25 februarie, din care 315.000 în primele patru zile.

Media zilnică a numărului de vizitatori s-a redus în a doua săptămână de deschidere, la circa 43.000 de persoane, faţă de 78.750 în primele patru zile.

“Circa 300.000 de persoane au trecut pragul Sun Plaza în perioada 1-7 martie. Astfel, numărul vizitatorilor de la deschidere până în prezent a crescut la 615.000, aproximativ 1 din 3 bucureşteni descoperind deja Sun Plaza. Cifrele sunt apreciate de administrator ca fiind extrem de pozitive, în condiţiile în care majoritatea zilelor scurse de la deschidere au fost de lucru”, susţin reprezentanţii centrului comercial.

Încă 8 magazine deschise

În ultima săptămână au mai fost deschise încă opt magazine şi restaurante. Centrul comercial cuprinde 130 de magazine şi a atras investiţii de 200 milioane de euro. Conform dezvoltatorului proiectului, firma EMCT, 97% din suprafaţa închiriabilă de 80.000 de metri pătraţi a fost deja contractată de retaileri.

Centrul va cuprinde 15 săli de cinema, care vor fi deshise în aprilie, cu o capacitate de 3.000 de locuri, un club de bowling şi billiard, un cazino, un pub şi cafenele.

Sursa: Capital

Sun Plaza, mall-ul din Piaţa Sudului care a surclasat ca mărime AFI Palace Cotroceni cu circa 4.000 mp închiriabili, a fost vizitat de aproximativ 615.000 persoane de la deschidere, în 25 februarie, din care 315.000 în primele patru zile.

Media zilnică a numărului de vizitatori s-a redus în a doua săptămână de deschidere, la circa 43.000 de persoane, faţă de 78.750 în primele patru zile.

“Circa 300.000 de persoane au trecut pragul Sun Plaza în perioada 1-7 martie. Astfel, numărul vizitatorilor de la deschidere până în prezent a crescut la 615.000, aproximativ 1 din 3 bucureşteni descoperind deja Sun Plaza. Cifrele sunt apreciate de administrator ca fiind extrem de pozitive, în condiţiile în care majoritatea zilelor scurse de la deschidere au fost de lucru”, susţin reprezentanţii centrului comercial.

Încă 8 magazine deschise

În ultima săptămână au mai fost deschise încă opt magazine şi restaurante. Centrul comercial cuprinde 130 de magazine şi a atras investiţii de 200 milioane de euro. Conform dezvoltatorului proiectului, firma EMCT, 97% din suprafaţa închiriabilă de 80.000 de metri pătraţi a fost deja contractată de retaileri.

Centrul va cuprinde 15 săli de cinema, care vor fi deshise în aprilie, cu o capacitate de 3.000 de locuri, un club de bowling şi billiard, un cazino, un pub şi cafenele.

Sursa: Capital

Numărul tranzacţiilor imobiliare încheiate în luna ianuarie a fost de 21.471, cu 3% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut şi cu 31,6% sub nivelul înregistrat în luna decembrie, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Spre comparaţie, în decembrie 2009 au fost parafate 31.413 tranzacţii, iar în ianuarie anul trecut 22.182 operaţiuni.

Din totalul tranzacţiilor încheiate în ianuarie, 21%, respectiv 4.539, au fost finanţate prin credit ipotecar. În ianuarie 2009, numărul actelor de garanţie încheiate de notari s-a ridicat la 3.484.

Impozite pe tranzacţii de 30,8 mil. lei

Pe de altă parte, valoarea impozitelor pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare a înregistrat o uşoară creştere, de la 30,3 milioane de lei la 30,8 milioane de lei, corespunzător lunilor ianuarie din 2009 şi 2010.

Anul trecut, numărul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu 27,28% faţă de 2008, la 352.518 operaţiuni, iar valoarea impozitelor pe veniturile din transferurile de proprietăţi s-a redus cu 52%, la 498,7 milioane lei.
Impozitul este cuprins între 1% şi 3%, în funcţie de valoare şi data dobândirii proprietăţii.

Sursa: Capital

Numărul tranzacţiilor imobiliare încheiate în luna ianuarie a fost de 21.471, cu 3% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut şi cu 31,6% sub nivelul înregistrat în luna decembrie, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Spre comparaţie, în decembrie 2009 au fost parafate 31.413 tranzacţii, iar în ianuarie anul trecut 22.182 operaţiuni.

Din totalul tranzacţiilor încheiate în ianuarie, 21%, respectiv 4.539, au fost finanţate prin credit ipotecar. În ianuarie 2009, numărul actelor de garanţie încheiate de notari s-a ridicat la 3.484.

Impozite pe tranzacţii de 30,8 mil. lei

Pe de altă parte, valoarea impozitelor pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare a înregistrat o uşoară creştere, de la 30,3 milioane de lei la 30,8 milioane de lei, corespunzător lunilor ianuarie din 2009 şi 2010.

Anul trecut, numărul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu 27,28% faţă de 2008, la 352.518 operaţiuni, iar valoarea impozitelor pe veniturile din transferurile de proprietăţi s-a redus cu 52%, la 498,7 milioane lei.
Impozitul este cuprins între 1% şi 3%, în funcţie de valoare şi data dobândirii proprietăţii.

Sursa: Capital

Băncile poartă povara creditelor neperformante din sectorul imobiliar de peste un an. S-au renegociat termenii cu debitorii, împrumuturile au fost reeşalonate, ba chiar, în unele cazuri, dezvoltatorii imobiliari şi-au cerut insolvenţa pentru a se proteja astfel de creditori.

Atitudinea băncilor a rămas una conservatoare, în ceea ce priveşte iminenţa executărilor silite, însă companiile de servicii imobiliare sunt de părere că tăvălugul nu mai poate fi oprit în 2010. Avocaţii specializaţi în insolvenţă  consideră că din cele circa 20.000 de dosare de recuperare deschise anul trecut, circa 98% se vor solda cu falimentul debitorilor.

Avocatul Arin Stănescu, membru al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, estimează că numărul dosarelor de insolvenţă, ce vor fi deschise în primul trimestru al acestui an, se va ridica la 6.000, doar în ianuarie fiind lansate peste 2.000 de astfel de proceduri. Din acest număr 5% este format din firme care au ca obiect de activitate tranzacţiile imobiliare.

„Unele bănci îşi asumă pierderile în cazul dezvoltatorilor cu probleme, pentru că nu sunt dispuse să execute proiectele acestora. Faţă de anul trecut, acum se poartă negocieri mai complexe în ceea ce priveşte restructurarea creditelor. Cazul Planorama este evident în acest sens. Se încearcă resuscitarea dezvoltatorilor, pentru că varianta executării ar aduce pierderi mari pentru bancă”, a declarat pentru capital.ro Daniel Tudor, head of real estate division în cadrul Volksbank, bancă a cărei expunere pe sectorul imobiliar depăşeşte 90%.

„Băncile vor scoate ştecherul din priză”

Avocaţii nu mai văd, însă, o ieşire din acest cerc vicios, singura alternativă fiind executarea activelor imobiliare. În prima parte a anului se aşteaptă să crească numărul insolvenţelor dezvoltatorilor, dar de această dată la cererea creditorilor şi nu cu scop de protejare.

„În primul trimestru din acest an vom vedea valuri de executări silite. Nu văd alternativă la acest fenomen. Băncile vor începe să scoată ştecherul din priză, să oprească sursa de energie, şi fie vor cere insolvenţa, fie vor încerca o executare.

Teoretic, băncile pot prelua garanţiile constituite la nivelul părţilor sociale ale vehicolelor investiţionale prin intermediul cărora se dezvoltă aceste proiecte, însă procesul este unul laborios. Vor fi tot mai puţini dezvoltatori în poziţia de a cere insolvenţa în scop protectiv”, consideră  Sebastian Guţiu, managing partner al casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

Acesta mai estimează că vom asista la o creştere semnificativă a cazurilor în care băncile nu vor mai reeşalona creditele neperformante, la care se vor adăuga companiile care intră în insolvenţă în mod natural.

Valul va porni odată cu revenirea pieţei imobiliare

Motivul pentru care băncile preferă să amâne iniţierea procesului de executare este dat în primul rând de faptul că valoarea activelor constituite în garanţii s-a depreciat drastic în ultimul an, iar pierderile ar fi consistente în cazul unei executări.

„Băncile o să dea drumul la executări când vor apărea primele semne de revenire a pieţei imobiliare, când începe creditarea, ca să poată vinde proprietăţile. Acum, ar face nişte cheltuieli cu publicitatea şi nici nu ar reuşi să vândă. În general, nu o să îşi recupereze creanţele.

Vorbim despre proiecte  la care creditele reprezintă şi 70% din valoarea investiţiei, dezvoltatorul a plătit un an sau doi, iar acum proprietatea o poate vinde la 20-30% din valoare. Dar măcar vor limita pierderea. În cel mai bun caz, valul de executări va începe spre sfârşitul acestui an”, explică Adrian Crivii, general managerul companiei de evaluare Darian.

Potrivit acestuia, sunt şi discuţii între bancă şi dezvoltator, în care companiei creditate i se cere să vândă din active, pentru ca banca să nu fie nevoită să o execute, deoarece procesul este costisitor.

Sursa: Capital

Prevederile legale privind plata TVA pentru tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice pot declanşa o avalanşă de litigii.

Reaşezarea societăţii româ­neşti în câmpul ordinii de drept este unul dintre cele mai grele de­mer­suri de după decembrie 1989. Nu numai condamnările Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), ci şi nemulţumirile cetăţenilor prin raportare la cele trei autorităţi (legislativă, executivă şi judecătorească) reprezintă proba acestei dificile reaşezări. Recent (decembrie 2008), în baza art. 46 din Convenţie, CEDO a pronunţat o hotărâre pilot, Viasu c. România, prin care statul român este obligat să ia anumite măsuri legislative şi administrative.

Prin hotărârea menţionată, Curtea a observat că imensa parte a dificultăţilor de ordin organizatoric a autorităţilor competente sunt consecinţa schimbărilor repetate ale legislaţiei în domeniul restituirilor. Din nefericire, domeniul restituirii proprietăţilor nu este singurul domeniu al legislaţiei în vigoare caracterizat de instabilitate, incoerenţă şi lipsă de corelare a dispoziţiilor legale.

O problemă ce a născut discuţii şi controverse serioase în ultima pe­­rioadă este cea legată de plata TVA pentru tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice. Această controversă nu este una pur doctrinară, ci una reală.  Prin Ordonanţa de urgenţă nr.109/2009 pentru modificarea Codului fiscal, această chestiune a primit o reglementare legală mai coerentă, fără însă a exista dispoziţii tranzitorii în care să se identifice soluţii cu privire la  actele juridice încheiate anterior intrării ei în vigoare.

Suntem, aşadar, în faţa unei potenţiale avalanşe de litigii cu obiect similar, a căror soluţionare va genera din nou o practică neunitară, datorită incoerenţei şi insuficienţei dispoziţiilor legale.

Responsabilitatea autorităţii pentru tolerarea unei reglementări insuficiente şi neclare riscă să fie transferată contribuabilului, îndrituit potrivit principiului certitudinii la norme juridice clare, astfel încât să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce îi revine. În acest moment şi în situaţia descrisă, predictibilitatea normei este neantizată de lipsa rigorii şi confuzia reglementării.

Dispoziţiile legale în materie de TVA definesc noţiunea de „activitate economică” prin metoda enumerării, fără a preciza caracterul exhaustiv sau li­mi­tativ al acesteia. Legiuitorul în materie fiscală şi autoritatea fiscală au ignorat faptul că, în dreptul pozitiv -  Codul comercial roman -  în vigoare de la 1887, numai bunurile mobile constituie obiect al vânzării-cumpărării comerciale, în timp ce bunurile imobile şi operaţiunile cu bunuri imobile sunt calificate ca acte ci­vile, şi nu comerciale, şi nu intră automat sub incidenţa noţiunii de activitate economică.

Pe de altă parte, a doua noţiune fără o semnificaţie legală specifică, cea de „exploatare a bunurilor corporale şi necorporale”, îngreunează demersul de înţelegere pentru contribuabil. Se adaugă incoerenţei legii şi normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, care prevedeau expres că vânzarea locuinţelor proprietate personală nu are caracter de continuitate.

În legislaţia română în vigoare, neretroactivitatea legii constituie principiu constituţional. În prezent, suntem în situaţia în care autoritatea fiscală invocă, în susţinerea tezelor sale, dispoziţii normative introduse prin completarea legii de OUG nr. 109/2009, ceea ce echivalează cu o aplicare retroactivă a legii. Dacă asta se  întâmplă, măsura lucrurilor a fost pierdută.

Suntem în faţa unei posibile avalanşe de litigii, a căror so­luţionare va genera din nou o practică neunitară.
Ana Diculescu-Şova, Senior Partner, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen Attorneys & Counselors.

Sursa: Capital

Günther Bukor, directorul fondului austriac de investiţii Immoeast care se ocupa de administrarea activelor companiei în Polonia, România, Rusia şi Bulgaria, a demisionat.

Anunţul a apărut la scurt timp după ce Edgar Rosenmayer, membru al consiliului director al Immoeast, care coordona investiţiile fondului în România, şi-a anunţat şi el demisia din funcţie începând din data de 30 aprilie 2010, sfârşitul anului financiar al companiei.

Ca urmare a demisiei, Bukor a fost descărcat de gestiunea mandatelor sale de administrator al firmelor pe care grupul le are în România, printre care se numără Immoeast Iride IV Project, prin care fondul deţine complexul de birouri Iride Business Park din Capitală, Armonia Center Arad, prin care controlează mall-ul Armonia din Arad sau Eye Shop Târgu Jiu, firmă prin intermediul căreia austriecii intenţionau să dezvolte un mall ce urma să ia locul fostei pieţe Litovoi din Târgu Jiu.

Bukor a ocupat anterior poziţiei de director la Immoeast şi funcţia de managing director în cadrul Raiffeisen Property Invest.

Fuziunea este iminentă

Grupul imobiliar austriac Immofinanz, acţionarul majoritar al Immoeast, a anunţat în decembrie anul trecut că va prelua integral subsidiara printr-un schimb de acţiuni şi o majorare de capital de 589 milioane euro.

Operaţiunea va genera reduceri de costuri, va simplifica viitoare infuzii de capital la Immoeast şi se va aplica retroactiv din 30 aprilie, dacă va obţine aprobarea acţionarilor ambelor companii. Investitorii vor primi trei acţiuni Immofinanz pentru fiecare două titluri Immoeast deţinute.

Potrivit ultimelor date disponibile, Immoeast deţine 72 de proprietăţi pe piaţa românească, în valoare totală de 750 milioane euro, reprezentând circa 13% din portofoliul grupului. România este cea mai mare piaţă pentru Immoeast.

Sursa: Capital

Günther Bukor, directorul fondului austriac de investiţii Immoeast care se ocupa de administrarea activelor companiei în Polonia, România, Rusia şi Bulgaria, a demisionat.

Anunţul a apărut la scurt timp după ce Edgar Rosenmayer, membru al consiliului director al Immoeast, care coordona investiţiile fondului în România, şi-a anunţat şi el demisia din funcţie începând din data de 30 aprilie 2010, sfârşitul anului financiar al companiei.

Ca urmare a demisiei, Bukor a fost descărcat de gestiunea mandatelor sale de administrator al firmelor pe care grupul le are în România, printre care se numără Immoeast Iride IV Project, prin care fondul deţine complexul de birouri Iride Business Park din Capitală, Armonia Center Arad, prin care controlează mall-ul Armonia din Arad sau Eye Shop Târgu Jiu, firmă prin intermediul căreia austriecii intenţionau să dezvolte un mall ce urma să ia locul fostei pieţe Litovoi din Târgu Jiu.

Bukor a ocupat anterior poziţiei de director la Immoeast şi funcţia de managing director în cadrul Raiffeisen Property Invest.

Fuziunea este iminentă

Grupul imobiliar austriac Immofinanz, acţionarul majoritar al Immoeast, a anunţat în decembrie anul trecut că va prelua integral subsidiara printr-un schimb de acţiuni şi o majorare de capital de 589 milioane euro.

Operaţiunea va genera reduceri de costuri, va simplifica viitoare infuzii de capital la Immoeast şi se va aplica retroactiv din 30 aprilie, dacă va obţine aprobarea acţionarilor ambelor companii. Investitorii vor primi trei acţiuni Immofinanz pentru fiecare două titluri Immoeast deţinute.

Potrivit ultimelor date disponibile, Immoeast deţine 72 de proprietăţi pe piaţa românească, în valoare totală de 750 milioane euro, reprezentând circa 13% din portofoliul grupului. România este cea mai mare piaţă pentru Immoeast.

Sursa: Capital

Vanzarea unui penthouse este in general un eveniment imobiliar, insa cand are loc in criza, este un eveniment si mai mare. Da, s-au vandut penthouse-uri anul trecut in Romania, si s-a incheiat tranzactii si in acest an, pentru ca inca exista destui clienti care alearga dupa statut si imagine, dar si persoane care considera ca acesta este un segment bun pentru a-si investi banii.

Dialog autentic: “Vreau si eu un penthouse. Platesc cash”, suna cererea unui vizitator al unui targ imobiliar din Capitala la inceputul anului 2007. Raspunsul brokerului imobiliar a venit instantaneu: “Nu mai avem”.

Pana in vara lui 2008, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult – in complexul rezidential Stejarii, dezvoltat de Tiriac Imobiliare, toate cele 16 penthouse-uri erau rezervate la doar doua luni de la lansarea pe piata a proiectului. In 2009, primul an de criza, Emme Development a marit numarul penthouse-urilor din proiectul de lux Rovere, ca urmare a cererii mari pentru acest tip de apartamente. Mai mult, cererea de astfel de locuinte s-a facut simtita si in cazul proiectelor off plan (inca aflate “pe hartie” – n.r.). Spre exemplu, intr-un proiect rezidential de lux din Vama Veche, prima locuinta contractata la finalul lui 2008, inainte de inceperea constructiei, a fost un penthouse, chiar daca pe piata se simteau deja efectele crizei.

Chiar si anul trecut, primul an de criza, printre cele mai scumpe locuinte vandute s-au numarat si doua penthouse-uri de circa 1 mil. euro fiecare. Tranzactiile au fost intermediate de DTZ Echinox.

In 2010, Asmita Gardens face teasing si scoate in prima instanta doar un penthouse la vanzare, cele mai “dorite” pastrandu-le pentru final. Asmita Gardens va scoate saptamana viitoare la vanzare primul penthose din proiect la un pret de 720.000 euro. Cel mai scump apartament de acest tip din proiect costa 1,2 mil. euro.

“Avem cereri, insa nu pentru acest penthouse, ci pentru alte doua, care sunt mult mai deosebite. Pe celelalte inca nu le-am scos la vanzare. Momentan facem putin teasing”, spune Atena Tiplic, director de vanzari la Asmita, una dintre cele mai inalte cladiri rezidentiale din Capitala.

“Cel putin in primele luni s-au inregistrat cereri pentru apartamente situate in zone ultracentrale sau in partea de nord. Fara a fi o certitudine, exista predictii care arata faptul ca, pe anumite parti ale segmentului rezidential, ne aflam in apropierea unui minim de piata, din perspectiva preturilor. Asa ca posesorii de lichiditati spera sa faca achizitii speciale la preturi atragatoare”, spune Titel Folea, consultant la agentia imobiliara Euroest.

“Datorita caracteristicilor speciale ale apartamentelor de acest tip, numarul lor pe piata este redus. De aceea, acest segment restrans a rezistat destul de bine conditiilor nefavorabile prin care trece piata rezidentiala”, declara Mihaela Pana, directorul departamentul rezidential al DTZ, care adauga ca majoritatea penthouse-urilor existente in acest moment sunt inchiriate, avand contracte la valori peste media pietei.

In ceea ce priveste unitatile care urmeaza sa se finalizeze si sunt la vanzare se poarta deja discutii avansate, existand chiar si cate doi clienti interesati de fiecare unitate, mai spune Mihaela Pana.

Consultantul DTZ spune ca pe piata au avut deja loc tranzactii pentru acest tip de locuinte in acest an.

Potrivit analistilor imobiliari, penthouse-urile scoase la vanzare inca din faza de proiect isi gasesc cumparatori inainte de finalizarea constructiei, asta si pentru ca numarul acestor tipuri de locuinte este foarte mic. Anul trecut, pe piata s-au tranzactionat doar cateva penthouse-uri. In perioada de boom, analistii estimau ca anual pe piata se vand cateva zeci. Scaderea exista, insa acest tip de apartament nu ramane mult timp gol.

Analistii imobiliari spun ca pe piata a existat o scadere a cererii, dar ca multe din solicitarile de astfel de locuinte care nu s-au concretizat in 2009 se vor finaliza in acest an. Care este profilul clientului? Pe de o parte sunt persoane din business care doresc sa isi investeasca banii pe termen mediu si lung, iar pe de alta parte sunt utilizatorii finali, care au functii de conducere in companii importante, care au bani cash si vor sa faca un upgrade al locuintei.

“Un om care isi cumpara un penthouse nu vrea sa faca specula, pentru ca nu poti vinde repede un astfel de apartament”, considera Tiplic, observand ca exista totusi unii investitori care vor un profit bun pe termen lung si atunci au doua posibilitati de investitii: aurul si imobiliarele.

“In principiu, aceste apartamente rar raman netranzactionate. Aproximam ca numarul de penthouse-uri vandute este undeva in jur de 5 – 8 unitati/ an, la care se adauga cele din clasa medie existente in ansambluri rezidentiale”, mai spune Mihaela Pana.

De ce nu a fost foarte afectata de criza cererea din partea clientilor finali pentru penthouse-uri? Pe acest segment exista o oferta extrem de limitata si in acelasi timp un public tinta mai putin afectat de situatia economica, majoritatea tranzactiilor efectuandu-se cu banii jos.

La o cautare pe Internet gasesti suficient de multe penthouse-uri de vanzare, asa ca oferta la prima vedere pare suficient de bogata. Totusi, analistii imobiliari atrag atentia ca de fapt sunt putine proprietati care sa indeplineasca criteriile unui penthouse. “Am vazut simple apartamente la ultimul etaj, promovate ca penthouse-uri”, spune Atena Tiplic.

Penthouse-ul insa nu este doar un apartament de lux la ultimul etaj care sa aiba o suprafata generoasa. Cum trebuie sa arate un penthouse? Sa fie inalt, sa fie singur pe etaj, la ultimul etaj, sa aiba un caracter de unicitate puternic, suprafete vitrate mari si o priveliste buna, spune Atena Tiplic, care adauga ca cererea pentru acest tip de locuinte nu s-a schimbat, pentru ca cei care isi permiteau sa cumpere astfel de apartamente in trecut isi permit si acum.

Ce a modificat criza pe acest segment al pietei rezidentiale de lux?

Ca peste tot, si pe aceasta nisa de achizitii au aparut unele modificari – clientii sunt mai atenti la calitatea locuintei achizitionate, iar timpul de negociere este mai indelungat. In plus, unele dintre proiecte sunt blocate din lipsa de finanantare si atunci precontractarile de astfel de locuinte inca nu sunt finalizate.

In plus, unii dezvoltatori nu mai mizeaza pe vanzarile de penthouse-uri, ci se orienteaza spre locuinte mai ieftine, a caror vanzare este mai rapida, pentru a-si asigura un cash flow. Aceasta reorientare apare si la unii brokeri imobiliari.

“Personal nu mai ma ocup de tranzactionarea acestor tipuri de apartamente, m-am orientat pe bugete mai mici”, spune Maria Grigore, consultant imobiliar, care a tranzactionat cateva din penthouse-urile din Emerald Residence. “Stiu ca intr-un an s-au vandut 4 penthouse-uri aici”, isi aminteste Maria Grigore.

“Un agent imobiliar va prefera intotdeauna sa vanda astfel de proprietati – comisionul este mult mai mare si negocierile se poarta cu clienti de calitate superioara”, spune Maria Grigore.

Un broker imobiliar castiga intre 3.000 si 4.000 euro la vanzarea unei astfel de locuinte, dar si procesul este unul mai indelungat.

Cererea de inchirieri de proprietati de lux a ramas de asemenea constanta, insa chiriile s-au diminuat cu pana la 20%. De altfel, si preturile proprietatilor de lux au scazut anul trecut, studiile de piata ale companiilor imobiliare aratand o scadere substantiala fata de perioada de apogeu a pietei. Pretul mediu, in prezent este si de sub 2.000 euro, in zone mai putin recunoscute, fata de peste 2.500 euro in 2007.

Preturile au scazut si in cazul penthouse-urile, insa nivelul de pret este determinat si de proprietari, pe piata existand inca persoane care au la vanzare proprietati de lux si care nu mentin preturile la nivelul perioadei de boom.

Exista trei categorii de proprietari care au la vanzare astfel de oferte: cei care vand din cauza nevoii urgente de bani si accepta aproape orice pret; cei care inteleg trendul pietei si intra in negocieri rezonabile cu cumparatorii; cei care raman ancorati in trecutul glorios al segmentului rezidentialelor de lux, afisand si mentinand preturi care nu mai au legatura cu realitatea imobiliara actuala, spune Titel Folea, consultant la agentia imobiliara Euroest.

Sursa: Dailybusiness

UniCredit Tiriac Bank a primit de la Fondul de Garantare un plafon de circa 16 milioane euro in noua etapa a programului Prima Casa, iar oferta bancii va fi disponibila de saptamana viitoare in toate sucursalele sale, a anuntat vineri banca.

Joi, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), prin care statul deruleaza schema de garantii de stat pentru acest program, a anuntat ca 21 de banci au trimis oferte pentru a doua etapa a programului Prima Casa, valoarea totala a plafonului solicitat depasind cu aproximativ 50% plafonul total alocat pentru 2010, de 700 milioane euro.

Deoarece plafonul alocat a fost suprasubscris de catre banci, repartizarea acestuia s-a realizat proportional cu nivelul subscrierilor.

In urma operatiunii, UniCredit Tiriac Bank a primit in final un plafon de 16,17 milioane euro, anunta joi Fondul.

In cazul UniCredit, oferta de credite prin Prima Casa presupune aceleasi costuri pentru clienti ca anul trecut: dobanda Euribor la trei luni plus o marja de 4%, pentru imprumuturi in euro, si Robor la trei luni plus 2,5%, la creditele in lei.

Banca nu percepe comision de acordare a creditului si nici comision de rambursare anticipata. In ceea ce priveste comisionul de gestiune catre Fondul de Garantare, UniCredit Tiriac il defalcheaza in comisioane lunare de 0,03% la soldul creditului, “astfel rezultand costul standard, perceput de toate bancile participante la program, de 0,37% pe an”, potrivit comunicatului.

Sursa: Bloombiz