Escu, Pop Escu, este un tânăr care a devenit avocat de câţiva ani şi care s-a căsătorit cu Carmen tot cam atunci. De când se cunosc au stat cu chirie prin mai multe cartiere din Bucureşti. Aşa este când locuieşti cu chirie: eşti la mâna şi la pofta proprietarului, mai ales dacă nu ai contract de închiriere. Şi puţini sunt proprietarii care sunt de acord să încheie un astfel de contract. Aşa că, dacă i se năzare, te dă afară şi nu ai posibilitatea de a te opune. Trebuie să te muţi. Iar ei au făcut asta de multe ori. Acum sunt într-o garsonieră de 17 mp din Berceni care le-a fost prezentată ca fiind de confort II când de fapt are confort III, are duşul montat la chiuvetă şi te speli în picioare lângă uşă. Dar măcar este mai ieftină, 800 de lei/lună, şi este complet utilată şi mobilată.
Când au închiriat-o, bineînţeles fără contract, au fost încântaţi: aragaz, frigider, maşină de spălat rufe, aspirator, televizor, Internet, pat, şifonier, etajul 1, apă caldă. În plus, proprietarul este foarte amabil şi răspunde bine la toate solicitările lor. Însă, cu timpul au descoperit că nu este chiar atât de bine în noua garsonieră. În primul rând i-a deranjat abundenţa gândacilor. Şi nu sunt orice fel de gândaci, ci chiar carcalaci, cei care se înmulţesc cel mai repede şi de care scapi cel mai greu. Au sunat proprietarul şi i-au prezentat situaţia. Acesta s-a mirat, spunând că atât timp cât a stat el cu soţia acolo nu au fost astfel de probleme. Totuşi, a promis să rezolve cumva şi, după o săptămână, a adus pe cineva de la o firmă specializată în dezinsecţii care a dat cu o soluţie promiţând că, cel puţin trei luni, nu vor mai apărea.
Numai că de a doua zi au început să-şi facă din nou de cap, chiar dacă mai ameţiţi şi mai puţini. Au sunat din nou proprietarul şi au anunţat că problema nu a fost rezolvată. Însă acesta nu a mai făcut nimic timp de o lună. Pop, începuse să viseze gândaci care îi intrau în gură şi în urechi, că păşea pe un covor de gândaci sau că mânca tocăniţă de gândaci. Se trezea noaptea terorizat la orice atingere, adormea foarte greu şi i se părea că-i vede peste tot. Într-o dimineaţă, Pop a sărit din pat şi s-a trezit în mijlocul camerei când a auzit strigătul înfiorător scos de Carmen care abia intrase în baie. Când a ajuns acolo, ce să vezi: prinţesa gândacilor făcea amor cu prinţul moştenitor pe pămătuful periuţei de dinţi.
- Popică, dacă nu mă scapi de hidoşeniile astea, divorţez şi plec la mama!, a decretat Carmen hotărâtă.
Şi nu era prima dată când se certau pe tema gândacilor. Aşa că, fiind bărbat în casă, a hotărât să ia iniţiativa şi să găsească o soluţie. Ştia, din alte locuri unde proprietarul nu a răspuns cu atâta solicitudine, că singura variantă eficace este Regent (o soluţie la fiolă creată special împotriva gândacilor de Colorado care afectează culturile de cartofi, după cum scrie pe etichetă, care nu afectează animalele de companie şi care poate fi achiziţionată de la farmaciile veterinare).
Numai că, în ultimii doi ani, Pop a încercat la multe astfel de farmacii să facă rost de Regent şi nu a găsit nici în Bucureşti, nici în alte oraşe. La un moment dat, o vânzătoare i-a spus că U.E. a interzis fabricarea lui sub motivul că ar fi cancerigen pentru oameni. Aşa a ajuns să încerce mai multe produse similare, dar nu au avut niciun efect. Însă, într-o seară, stând de vorbă cu o vecină în faţa blocului a venit vorba şi despre gândaci, care o invadaseră şi pe ea. Aşa a aflat Pop că ea folosea Regent pentru că i-a adus cândva un vecin o cutie plină cu astfel de fiole.
Exaltat, aproape a implorat-o pe vecină să-i vândă o fiolă şi să-l scape de coşmar. Numai că i se terminaseră de curând pentru că dăduse vecinilor şi prietenilor aflaţi în aceeaşi situaţie. Dezamăgit, aproape că nu mai credea că va mai putea dormi liniştit şi se gândea să se mute pentru că asta nu era viaţă. Dar vecina i-a spus că, în urmă cu două, cumpărase câteva fiole de la farmacia veterinară din piaţa agroalimentară din apropiere. Neîncrezător s-a dus totuşi a doua zi şi a încercat. S-a bucurat ca un copil care primeşte o jucărie după multe sacrificii şi stăruinţe când vânzătoarea i-a răspuns că are şi costă 7 lei fiola. Pop a cumpărat mai multe pentru a fi sigur că va avea în cazul în care dispar iar de pe piaţă. A ajuns acasă fericit, a pus apă într-o sticlă de 2 litri, a turnat conţinutul flaconului în apă, a agitat bine sticla şi a stropit cu încredere toate marginile podelei, aerisirile şi înaintea uşii de la intrare. Şti că cel puţin un an nu va mai avea vreo întâlnire nocturnă cu gândacii nici în bucătărie, nici în vis şi că şi-a salvat căsnicia.

Anul trecut companiile nu luau decizii de schimbare de sediu. Dar se pare că în 2010 companiile sunt mai hotărâte şi chiar aleg spaţii de birouri mai mari decât cele în care îşi desfăşoară activitatea în prezent.

Dacă în 2009 pe piaţa office mai nimic nu mişca, de altfel ca în toate sectoarele din imobiliare, anul acesta se pare a fi unul mai activ pentru acest segment.

Multe multinaţionale, mai ales din IT&C şi pharma, sunt interesate să se extindă în noi spaţii de birouri, astfel că piaţa va fi mai dinamică în acest an, a declarat Horaţiu Florescu, preşedintele The Advisers/ Knight Frank, care vizează pentru 2010 un loc în top trei al consultanţilor imobiliari.

“Este mult mai bine în acest an. Diferenţa între 2009 şi 2010 este că anul trecut nu se luau decizii. Toată lumea aştepta, evitând luarea unor hotărâri, pentru că era foarte dificil de prevăzut o evoluţie realistică a sectorului de real estate. Mai mult decât atât, zvonurile existente în piaţă cu privire la evoluţia preţurilor, la situaţia băncilor şi aşa mai departe, favorizau şi ele acutizarea acelui climat de nesiguranţă. Spre deosebire de 2009, în acest an se iau mai multe decizii. Companiile au început să ia decizii”, a declarat Florescu, unul dintre cei mai experimentaţi brokeri de pe piaţa de birouri din România, citat de Mediafax.

El a explicat că cererea pe piaţă vine mai ales din partea multinaţionalelor care decid să se mute din imobile unde au acces dificil, pentru a-şi reduce costurile, dar şi pentru a se extinde sau a se consolida.

Unele companii din IT&C şi pharma caută spaţii noi de birouri

“Din informaţiile pe care le deţinem în prezent, multinaţionalele prezente pe piaţa de IT&C pregătesc o serie de extinderi sau consolidări la nivel naţional. Implicit, o dată cu aceste extinderi, respectivele companii vor avea nevoie de spaţii noi. La nivelul pieţei mai sunt anunţate şi alte mutări, dar cele mai active în prezent sunt firmele de IT&C, urmate de cele din pharma”, a spus Florescu.
În aceste condiţii, este de aşteptat ca până la sfârşitul anului să fie încheiat un număr mare de tranzacţii de închiriere concomitent cu majorarea suprafeţei medii închiriate la 1.500-2.000 de metri pătraţi.

Anul acesta se estimează că vor fi finalizate proiecte totalizând 250.000 metri pătraţi

Anul trecut suprafaţa de spaţii de birouri tranzacţionată în Bucureşti a fost de 100.000 de metri pătraţi, jumătate din nivelul din 2008. Pentru acest an se estimează că vor fi finalizate proiecte totalizând 250.000 metri pătraţi, 60% din suprafaţa livrată în 2009.

În ceea ce priveşte suprafaţa tranzacţionată în 2010, preşedintele The Advisers/ Knight Frank estimează că va creşte, ajungând până la 120.000-130.000 metri pătraţi, până în prezent închirierile totalizând peste 60.000 de metri pătraţi.

“Niciun consultant imobiliar nu va reuşi să obţină în acest an afaceri mai mari de 5 mil. euro”

The Advisers/Knight Frank a fost înfiinţată anul trecut de Horaţiu Florescu şi de Monica Barbu, ambii după ce au plecat de la Colliers International. Între timp, s-au mai alăturat echipei alţi consultanţi, foşti colegi, dar şi de la alte companii de consultanţă imobiliară, astfel că 80% dintre cei 25 de angajaţi ai firmei sunt cu vechime pe piaţa imobiliară.

“Circa 80% din colegii mei sunt seniori, cunosc piaţa şi au branduri personale foarte bune. În condiţiile actuale ale pieţei nu-ţi mai poţi permite să faci greşeli, ai nevoie de oameni cu experienţă”, a explicat Florescu, care spune că pentru acest an compania are ca ţintă un loc în primele trei firme de consultanţă imobiliară din România.

În opinia sa, având în vedere dimensiunea pieţei imobiliare din 2010, niciun consultant imobiliar nu va reuşi să obţină în acest an afaceri mai mari de cinci milioane de euro, iar primii trei jucători vor avea între 2-5 milioane de euro cifră de afaceri.

Anul trecut, cea mai mare cifră de afaceri înregistrată pe piaţa de consultanţă imobiliară a fost de 3,7 milioane de euro, raportată de Coldwell Banker Affiliates of Romania. Pe locurile următoare, după cifra de afaceri, s-au situat Cushman&Wakefield şi Colliers International.

The Advisers/Knight Frank are o serie de exclusivităţi atât pe piaţa spaţiilor de birouri care vor fi finalizate în acest an, unul dintre cele mai importante proiecte fiind Nusco Tower, cât şi pe piaţa de retail.

“Pentru anul viitor, din informaţiile disponibile în piaţă, au finanţare şi vor fi finalizate patru clădiri de birouri, dintre care trei sunt promovate de noi în exclusivitate. Şi pe retail piaţa începe să îşi revină.

Avem două proiecte în exclusivitate, pentru care suntem în fază avansată cu preînchirierile. Unul dintre aceste proiecte este Vitan Outlet, centru comercial ce va fi finalizat la începutul lui 2011″, a spus Florescu.

Sursa: Curierul National

Zona Baicului este o mare de blocuri muncitoresti in care apar ca niste insule scheletele fostelor fabrici. La parterul blocurilor sunt cateva magazine de cartier, intre blocuri un parculet si o scoala.

Pe strazi si in spatiile libere dintre blocuri sunt parcate masini. Investitorii care au dezvoltat ansambluri rezidentiale noi, in loc sa ridice nivelul zonei prin spatii publice, s-au gandit doar cum sa-si indese mai bine terenul cu blocuri.

Asa se face ca nu exista niciun loc unde oamenii sa iasa sa se plimbe, sa vada un film sau sa faca cumparaturi.

Cinci arhitecti, studenti la masterul Dezvoltare Urbana Integrata, de la Universitatea Ion Mincu, au propus transformarea completa a zonei prin regandirea sistemului de spatii publice din zona.

Zona de interes a proiectului este un centru de cartier cu rol cultural si de coeziune sociala, dezvoltat sub forma unei gradini publice de circa 5 ha, o zona de agrement si dotari sportive de circa 5 ha si zone comerciale, parcari si birouri in constructii noi, dar si in hale reconditionate.

“Este vorba de zona din spatele garii Obor, unde inainte de 1990 functionau foarte multe industrii, astazi abandonate. Calitatea locuirii este foarte slaba, fara dotari publice si spatii verzi amenajate. Ansamblurile noi de locuinte sunt orientate catre solutii de specula imobiliara.

De asemenea, zona prezinta o infractionalitate foarte ridicata. Am propus refunctionalizarea halelor si integrarea lor intr-o gradina publica pe care am denumit-o Gradina cu Balci pentru a crea un spatiu public unde se desfasoara spectacole, targuri si alte evenimente cu caracter socio-cultural.

Un loc unde oamenii sa poata interactiona si sa poata petrece timpul liber. Gradina cuprinde o livada si o zona de activitati. Reabilitarea cailor ferate nefolosite prin plantarea masiva a partii dinspre gara face parte de asemenea din proiect.

In plus, am mai propus cateva solutii simple care ar schimba radical, pe termen scurt, imaginea zonei: ingustarea trotuarelor de langa zidurile siturilor industriale si largirea lui pe partea cu case, transformarea incintelor in suport pentru forme de arta urbana – gen grafitti, pe marginea drumului zone de parcare alternate cu plantarea de arbori, eventual pavarea strazilor”, spune Elena Stoian, unul dintre cei cinci elaboratori ai studiului.

Proiectul a fost prezentat la Anuala de Arhitectura Bucuresti 2010 in cadrul sectiunii Studii si proiecte nerealizate, concursuri. Autorii sunt: Daniela Calciu, Andrei Gutu, Mirela Nitu, Veronica Tudor si Elena Stoian.

Sursa: HotNews

Compania Mic.Ro Retail, controlata de omul de afaceri Dinu Patriciu, deschide inca trei magazine in Bucuresti: pe soseaua Oltenitei (sectorul 4), pe bulevarrdul Dudesti-Pantelimon (sectorul 3) si pe strada Zamfir Olaru (sectorul 5), potrivit datelor din Monitorul Oficial.

Un magazin Mic.Ro va fi deschis pe soseaua Oltenitei nr. 142, altul, pe bulevarrdul Dudesti-Pantelimon nr. 1 si unul pe strada Zamfir Olaru nr.2, se arata in anuntul companiei Mic.Ro Retail.

In urma cu o luna, Dan Ionescu, fost director operational al Rompetrol, care se implica in extinderea lantului de magazine, a anuntat ca Mic.Ro va incepe in curand extinderea in sistem de franciza, conceptul final al magazinelor urmand sa fie prezentant in luna septembrie.

In plus, Dinu Patriciu vrea sa implementeze un model de distributie de presa prin lantul de pravalii Mic.ro, prin care sa vanda ziare “pe datorie”, a spus omul de afaceri intr-un interviu acordat Liderul, revista interna Adevarul Holding, potrivit paginademedia.ro.

Compania Mic.Ro are sediul pe bulevardul Mircea Eliade, din sectorul 1 si este detinuta de firma Mercadia Holland, inregistrata in Amsterdam.

Sursa: Wall-Street

Proprietarii de clădiri de birouri se agită din ce în ce mai mult pentru a face eco­nomii de ordin ­energetic.

Pentru a-şi ­scădea costurile cu energia cu până la 25%, tot mai mulţi au ajuns să implementeze sisteme de ultimă generaţie care să îi ajute să atingă acest scop.

În toată România există doar trei clădiri verzi şi alte 20 de proiecte de certificări pentru clădiri verzi. Clădiri construite de la prima cărămidă cu scopul de a economisi energie.

De curând s-a inaugurat la Timişoara o nouă clădire eco de birouri, City Business Centre,  fiind concepută astfel chiar din faza de proiect.

„O clădire inteligentă şi eficientă din punct de vedere energetic înseamnă reducerea costurilor cu utilităţile, a timpului de întreţinere, nivel crescut de confort, siguranţă, control, precum şi o valoare mai mare a imobilului”, susţine ­David Nicholl, preşedintele Schneider Electric România, compania care a proiectat City Business Centre.

Şi totuşi, numărul celor care  vor să scape mai ieftin cu aceste costuri este mult mai mare. Utilizând soluţii ca: detectoare pentru închiderea şi deschiderea obloanelor în funcţie de parametrii climaterici, adaptarea iluminatului din clădire în funcţie de condiţiile meteorologice, un sistem de răcire inovativ şi un BMS, consumul de energie se poate reduce cu până la 40%.

Aşa că mulţi dintre proprietarii de clădiri de birouri sau spaţii comerciale au început să îşi convertească con­strucţiile astfel încât să ajungă să fie cât se poate de economice. În primul rând, ei se asigură că nu au un contract de furnizare de energie păgubos.

Dacă tarifele nu sunt bune, investitorii aleg să schimbe furnizorul de energie electrică. Apoi, ei monitorizează permanent consumul de energie electrică, atât la interior , cât şi la exterior. Următorul pas este montarea de senzori la scările rulante, astfel încât acestea să funcţioneze doar atunci când există trafic.

Înlocuirea becurilor normale cu becuri ecologice a devenit obligatorie şi totodată cât se poate de eficientă. La fel de eficienţi sunt şi seonzorii de prezenţă, care aprind lumina doar când trece cineva prin zonă. De asemenea, mulţi investitori aleg să instaleze panouri solare pentru funcţionarea centralei electrice.

„În toate centrele comerciale pe care le administrăm, aplicăm cu prioritate măsuri pentru reducerea consumului utilităţilor, a energiei electrice implicit. Aceste măsuri reduc consumul de energie electrică cu cel puţin 10 – 20% în cazul în care se monitorizeaza atent aplicarea lor”, exemplifică Silviu Ioniţă, directorul departamentului de property management al companiei Cushman&Wakefield.

Această creştere a interesului clienţilor faţă de costuri nu este însă neaparat o schimbare de mentalitate, ci ţine şi de implementarea unor politici globale pe plan local.

„Avem de-a face din ce în ce mai des cu organizaţii care, datorită politicilor corporatiste şi principiilor legate de dezvoltarea durabilă pe care şi le asumă la nivel internaţional, nu ocupă decât clădiri care au certificare verde sau clasă de eficienţă energetică A. Preţul este de asemenea important pentru ambele părţi, proprietarul şi clientul”, spun oficialii Green Building Council.

Mitul clădirilor verzi

Atâta timp cât o clădire verde te ajută să economiseşti atât de mult, de ce sunt atât de rare aceste construcţii în România? Răspunsul este lipsa de informare a constructorilor. Cei mai mulţi dintre ei nici nu se încumetă să demareze un astfel de proiect de teamă că va fi mult prea scump.

În realitate, o clădire verde poate să coste cu maximum 4% mai mult decât o clădire normală, potrivit unei analize realizate de către Consiliul American pentru Cladiri Verzi. Iar costurile adiţionale în momentul funcţionării construcţiei sunt cu 30% mai mici decât în cazul unei clădiri convenţionale. În plus, chiar dacă este o investiţie uşor mai ridicată, aceasta este recuperată mai repede, ca urmare a costurilor de operare mai mici.

„Spre exemplu, într-o clădire de birouri, energia electrică folosită pentru iluminat ajunge în medie la 25% din consumul total de energie electrică. Prin folosirea iluminatului natural şi a a unui sistem inteligent care cuprinde senzori fotometrici se poate ajunge la un consum de 10% din total”, spun reprezentanţii Romania Green Building Council.

Ca un argument în plus pentru construcţia unor astfel de clădiri ar fi faptul că pe plan internaţional, segmentul construcţiilor verzi a fost singurul care nu a înregistrat scăderi în această perioadă. Pe plan local, certificarile pentru clădiri verzi sunt căutate mai ales de către dezvoltatorii de proiecte comerciale, spaţii de birouri sau proiecte rezidenţiale mari. Dar interesul în rânsul acestora a început să apară abia în ultimii doi-trei ani.

Sursa: Romania Libera

Gheţea: Băncile nu vând fabrici, uzine, case şi limuzine obţinute în urma executărilor silite pentru că nu există o piaţă pentru ele.

Mulţi clienţi ajung fără bunuri pentru că nu se duc la bancă de frica veştilor proaste. ARB: Din firmele care îşi restructurează creditele, 75% se salvează

Fenomenul executărilor silite nu a luat încă amploare în România în ciuda faptului că  numărul celor care întâmpină probleme în rambursarea creditelor este din ce în ce mai mare.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, o explicaţie pentru acest lucru este aceea că în România nu există o piaţă pentru astfel de produse, iar pentru bănci executarea silită este soluţia finală ce rezultă în urma unui dialog îndelungat cu clientul.

Se pare astfel că băncile nu vând sau vând foarte puţine dintre fabricile, uzinele, casele şi limuzinele obţinute în urma executărilor silite, pentru că nu există piaţă pentru astfel de bunuri, a declarat preşedintele ARB, care a atras atenţia că în ultima perioadă s-a tot discutat despre faptul că băncile execută anumite garanţii atunci când nu se achită creditele.

“Vindem fabrici, uzine, case şi limuzine. Nu-i adevărat, nu se vinde nimic sau se vinde foarte puţin pentru că nu există piaţă pentru aşa ceva. Faptul că o bancă ajunge să execute un client este pur şi simplu sfârşitul unei încercări de a găsi un dialog”, a explicat Gheţea la un seminar de specialitate.

Preşedintele ARB a subliniat faptul că unii clienţi nu vor să discute cu banca, întrucât manifestă “sindromul doctorului”. “Din păcate sunt unii clienţi la care se manifestă sindromul doctorului, adică “nu mă duc la doctor că o să-mi spună că sunt bolnav, şi aşa nu sunt bolnav”, a continuat Gheţea, care ocupă şi funcţia de preşedinte al CEC Bank.

Spre exemplificare, Radu Gheţea a menţionat faptul că în urma vânzării unui activ din judeţul Timiş, în valoare de 830.000 de lei, nu s-au acoperit cheltuielile cu executorul bancar.

“Astfel clientul a rămas în continuare dator la bancă, iar activul s-a pierdut. Nu aceasta este dorinţa băncilor, vrem să găsim soluţii pentru fiecare client care dovedeşte bună credinţă şi dovedeşte că poate să facă ceva în continuare”, a mai spus Gheţea.

În acest context, preşedintele ARB a explicat că Legea insolvenţei este în continuare “destul de neprietenoasă” pentru sistemul bancar. “Aş vrea să trag un semnal de alarmă, că primul sfat pentru clienţi ar fi să încerce să obţină sfaturi de la banca la care are expunerea cea mai mare şi pe urmă să se ducă la practicienii în insolvenţă.

Nu cred că o companie care a intrat în insolvenţă, voluntară sau cerută de cineva, reuşeşte după o perioadă să aibă aceeaşi credibilitate în faţa băncilor ca înainte să se petreacă acest eveniment”, a mai arătat preşedintele ARB.

”Este dificil de estimat care va fi profitabilitatea băncilor la finalul lui S1”

Acesta consideră că există firme care au reuşit să se adapteze la condiţiile de criză şi care trebuie sprijinite de bănci, chiar dacă nu mai există aceleaşi garanţii, iar riscurile sunt mai mari acum.

Cu toate acestea, se pare că un sfert din companiile cărora le-au fost restructurate creditele nu reuşesc să le achite, deşi li s-a dat “o gură de oxigen”. Potrivit lui Gheţea, procentul este mult mai mic în cazul persoanelor fizice.

“Din 100 de credite restructurate de CEC la companii, 25% dintre clienţi nu mai reuşesc să continue, deşi li s-a dat o gură de oxigen. Totuşi, 75% se salvează. La persoane fizice procentul e mult mai bun. Un număr foarte mic de clienţi cărora li s-a dat o gură de oxigen nu reuşesc să mai ţină pasul”, a precizat Gheţea.

Acesta a arătat că primele şase luni ale acestui an au fost caracterizate de continuarea impactului crizei asupra firmelor şi populaţiei, care s-a simţit şi la nivelul băncilor.

“La companii avem o dezvoltare sau o evoluţie destul de diversă. Asistăm la unele succese înregistrate de unele companii care au reuşit în perioade de criză să găsească acele ieşiri prin găsirea unor produse şi a unor pieţe care, chiar dacă nu mai sunt cele tradiţionale, sunt soluţii pentru supravieţuire”, a adăugat Gheţea.

Totodată, preşedintele ARB a menţionat că este dificil de estimat care va fi profitabilitatea sistemului bancar la finalul primul semestru.
“Poţi să ai rezultate bune, dar în ultima zi să te trezeşti că un mare client vine cu introducerea unei cereri de insolvenţă şi trebuie să faci provizioane mai mari decât ai făcut în şase luni”, a precizat Gheţea.

Cererea de credite din partea persoanelor fizice, în continuare redusă

În acelaşi timp preşedintele asociaţiei  a mai spus  că băncile au un surplus de fonduri în prezent, pentru că cererea de credite din partea persoanelor fizice este foarte redusă, iar pe partea persoanelor juridice există multe firme care nu pot să-şi susţină proiectele.

Potrivit acestuia, băncile sunt pregătite să facă faţă unui număr mare de restructurări în perioada următoare ”în condiţiile în care efectele reducerilor masive de personal din ultimii doi ani, în special cele din zona privată se vor resimţi din plin,  la toate acestea adăugându-se şi efectele măsurilor anunţate de la 1 iulie, plus marile pierderi acumulate ca urmare a calamităţilor naturale din ultima perioadă”, a atras atenţia Gheţea.

Pe de altă parte, acesta consideră că dacă cererea şi oferta pe piaţa titlurilor de stat nu se mai întâlnesc nu este o problemă, ci doar o etapă în relaţia băncilor cu Ministerul Finanţelor.”Părerea mea e că nu este o problemă, ci doar o etapă în relaţia băncilor cu Ministerul Finanţelor.

Eu cred că cererea şi oferta pe piaţa titlurilor de stat se pot întâlni oricând. În funcţie de volumul de bani de care are nevoie MFP la un anumit moment, ministerul va accepta sau nu oferta băncilor”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Acesta a menţionat că vor există bănci care îşi vor menţine ofertele de dobânzi la un nivel ridicat, precum şi instituţii care vor reduce ratele. “Decât să stai cu banii neplasaţi, preferi să îi plasezi şi la o dobândă mai mică”, a continuat Gheţea.

Libocor: Investiţia în valută nu aduce un câştig semnificativ pentru omul obişnuit

Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale nu se va translata în mod egal în preţuri, iar inflaţia de la finele anului se va limita între 5% şi 6%, a declarat, ieri, în cadrul aceluiaşi seminar,  Florian Libocor, economistul-şef al BRD – Groupe Société Générale.

“Nu se va transmite atât de mult în preţuri modificarea de TVA, având în vedere că la mai multe produse taxa rămâne nemodificată. Cel mai plauzibil scenariu este între 5-6%. Majorarea TVA este o măsură luată de ultimă instanţă, dar din punct de vedere funcţional este complet nefuncţională.

Orice carte îţi spune că în perioade de recesiune nu trebuie să creşti taxele (…), dar trebuia să convingem partenerii internaţionali. I-am convins, tranşa a fost eliberată”, a spus economistul-şef al BRD. Pe de altă parte, acesta a arătat că investiţia în valută nu aduce un câştig semnificativ pentru omul obişnuit, iar faţă de economisirea clasică în bănci presupune riscuri mult mai ridicate.

“Dacă facem calculul dintre minimul şi maximul anului, randamentul cel mai înalt care putea fi obţinut este de 8,67%. Dacă o persoană mergea la depozit avea un câştig tot de 8 – 9%. Dar cât de mulţi au putut să cumpere la minimul interbancar şi să vândă la maximul interbancar. Niciunul”, a continuat Libocor.

Economistul-şef al BRD crede că rata de schimb se va stabiliza în intervalul 4,1 lei/euro – 4,3 lei/euro.

Sursa: Curierul National

Bancile au dat în cele trei luni care au trecut de la startul celei de-a doua etape a programului “Prima casă” aproape 4.900 de credite în valoare totală de 200 mil. euro, adică 40% din plafonul de garanţii alocat de Executiv pentru acest an, potrivit datelor de la Fondul de Garantare.

În primele trei luni de funcţionare a primei etape a programului, în intervalul iulie-septembrie 2009, fuseseră acordate garanţii de 170 mil. euro pentru credite ipotecare, adică mai puţin cu 15%.

Sumele mai mici acordate anul trecut sunt explicate şi de faptul că băncile au demarat mai greu atunci deoarece programul era la început, pe când odată cu a doua etapă a existat o continuitate a activităţilor.

De fapt, activitatea de creditare prin “Prima casă” a încetinit în ultimele luni, media zilnică a dosarelor aprobate de Fondul de Garantare fiind undeva la 80 de cereri, comparativ cu o medie zilnică de 120 de dosare în primele luni din 2010 sau chiar 140 de dosare în toamna anului trecut. Aprobarea dosarelor durează patru zile de la înregistrarea la FNGCIMM.

Clienţii sunt mai reticenţi pentru că situaţia economică s-a înrăutăţit, dar şi pentru că revizuirea programului nu a decurs conform aşteptărilor şi acesta sprijină în continuare tranzacţiile cu locuinţe vechi. Clienţii care vor să ia un credit pentru a-şi construi o locuinţă trebuie să aştepte în continuare semnarea convenţiilor de aplicare a normelor programului.

“Convenţiile pentru partea de construcţii au fost publicate în Monitorul Oficial. Momentan suntem în curs de semnare a convenţiilor cu cele 21 de bănci partenere”, au declarat pentru ZF reprezentanţii fondului. Aceştia spuneau încă de la sfârşitul lunii aprilie că băncile au în analiză astfel de solicitări.

Bancherii admit că “Prima casă” a susţinut creditul ipotecar o perioadă de timp, dar că în prezent tot mai puţini clienţi vin să ceară un împrumut. Lucian Cojocaru, director executiv al polului comercial al reţelei BRD, spunea recent că cererea mai slabă se datorează fie discuţiilor privind aplicarea măsurilor de austeritate de către Guvern, fie faptului că vara este în general o perioadă mai slabă pentru creditele ipotecare.

Unii agenţi imobiliari spun că cererea de locuinţe cumpărate prin “Prima casă” a scăzut în ultimele luni cu 25% faţă de vârful înregistrat în toamna anului trecut. O parte din clienţii potenţiali aşteaptă în continuare să poată lua un credit pentru a-şi construi o casă, în timp ce alţii sunt în continuare descurajaţi de faptul că marjele de dobândă au rămas la nivelul din 2009 chiar dacă între timp condiţiile s-au îmbunătăţit simţitor pe pieţele financiare internaţionale.

Oficialii Fondului de Garantare spun că nu s-a mai înregistrat niciun caz de default la creditele acordate prin programul guvernamental în afară de cel în care un client al BCR a întârziat mai mult de 90 de zile cu plata ratelor lunare şi a fost executat silit.

În cazul unui default, banca îşi recuperează integral creanţa de la stat, căruia i se transferă dreptul de ipotecă şi care se ocupă ulterior de scoaterea la licitaţie a proprietăţii. Deşi acest sistem este în avantajul băncii, care având siguranţa recuperării creanţei, nu are niciun interes să încerce o restructurare a creditului, reprezentanţii FNGCIMM spun că deocamdată nu există nicio discuţie pentru modificarea schemei de garantare.

“Prima casă” 2 după trei luni

* Băncile au dat credite de 200 de milioane de euro prin “Prima casă”, adică 40% din plafonul alocat pentru anul acesta.
* Fondul de Garantare a aprobat aproape 4.900 de dosare de credit, dintre care 3.000 în ultima lună şi jumătate.
* Numărul dosarelor aprobate zilnic a coborât în ultimele trei luni la circa 80 de cereri, faţă de 120 de cereri în lunile anterioare.

Sursa: Ziarul Financiar

Cele mai importante bănci din Ungaria nu mai acceptă cereri noi de credite ipotecare în valută în acord cu o decizie recentă a guvernului ţării de a interzice acordarea unor astfel de credite începând cu 1 iulie, conform Budapest Business Journal.

Oficiali ai OTP Bank, CIB Bank şi Erste au anunţat suspendarea acordării de astfel de credite, notând că interesul faţă de acestea a scăzut până la 10% din volumul total de credite în acest an. Băncile au evidenţiat totuşi riscurile existente în condiţiile în care detaliile deciziei nu sunt cunoscute încă.

Sursa: Ziarul Financiar

Agenţia imobiliară Mervani a realizat un raport de piaţă bazat pe cele 1.688 de proprietăţi imobiliare (locuinţe, terenuri, spaţii comerciale) pe care le gestionează în Azuga, Băneşti, Bran, Breaza, Brebu, Buşteni, Câmpina, Comarnic, Cornu, D.N. 1, Mislea, Poiana Câmpina, Predeal, Proviţa, Râşnov, Sinaia, Telega, Sotrile, Tohanu Nou, Urleta şi Valea Doftanei. Conform acestui studiu, preţul mediu/mp al celor 196 de apartamente cu două şi trei camere din blocurile vechi din Azuga, Breaza, Buşteni, Câmpina, Predeal, Poiana Câmpina şi Sinaia este de 1.108 euro, extremele fiind 792 (Poiana Câmpina) şi 1.435 de euro (Predeal).

Locuinţe

În ceea ce priveşte cele 28 de garsoniere din blocurile din Azuga, Breaza, Câmpina, Predeal şi Sinaia ele au un preţ mediu de 1.185 de euro/mp, începând de la 993 (Câmpina) şi până la 1.410 euro/mp (Predeal). „Preţul mai mare al garsonierelor în raport cu apartamentele se justifică, în primul rând, prin oferta extrem de limitată în cazul garsonierelor şi cererea destul de mare pe această categorie de imobile. Atât garsonierele, cât şi apartamentele situate în blocurile mai vechi de anul 2000 sunt în continuare pe un trend descendent din punct de vedere al cererii, ceea ce presupune şi un trend de scădere continuă a preţurilor la această categorie de imobile”, susţin reprezentanţii Mervani.
Apartamentele din vile vechi sunt o categorie separată şi au un preţ mediu/mp de 802 euro, fiind disponibile în Azuga, Breaza, Buşteni, Câmpina, Comarnic, Cornu, Predeal şi Sinaia. Preţul cel mai mic îl găsim în Comarnic (267 de euro/mp), iar cel mai mare în Predeal (1.612 euro/mp). Se pare că cererea pentru astfel de proprietăţi este din ce în ce mai mare, fapt care duce la o moderare a reducerii preţurilor şi la stimularea interesului dezvoltatorilor pentru acest segment.

Cea mai mare ofertă a companiei este cea de case/vile (450) aflate în 17 dintre cele 21 de localităţi unde activează. Singurele care nu acoperă acest segment sunt D.N. 1, Tohanu Nou, Urleta şi Râşnov. Astfel, preţul lor mediu este de 827 de euro/mp, campionii extremelor fiind Mislea cu 304 euro/mp şi Predeal cu 1.238 de euro/mp (valori care includ şi preţul terenului aferent). Numărul mediu de camere este de şase, suprafaţa medie a locuinţelor este de 239 mp, iar cea medie a terenului este de 922 mp.

Terenuri

Singurul tip de proprietate imobiliară pe care le oferă Mervani în toate cele 21 de localităţi este terenul intravilan. Preţul mediu al celor 711 terenuri intravilane este de 65 de euro/mp, minimul fiind înregistrat în Misela (14 euro/mp), iar maximul în Sinaia (221 de euro/mp). Suprafaţa medie a loturilor oferite de companie este de 3.577 mp cu o deschidere medie de 32 m. În acelaşi timp, loturi extravilane sunt oferite doar în Băneşti, Brebu, Câmpina, Comarnic, Cornu, D.N. 1, Poiana Câmpina, Predeal, Râşnov, Sinaia, Telega şi Urleta. Cele 46 de terenuri extravilane au un preţ mediu de 21 de euro/mp, o suprafaţă medie de 9.732 mp şi o deschidere medie de 51 m. Cel mai mic preţ poate fi obţinut în Telega (7 euro/mp), iar cel mai mare în Predeal (80 de euro/mp).

Consideraţii generale
Făcând o comparaţie între valorile înregistrate în trei perioade de timp (2003-2005, 2006-2008 şi 2009-2010), cei de la Mervani constată o creştere a preţurilor medii între primele două perioade: peste 8% la apartamente, mai mult de 10% la garsoniere, 6% la case/vile şi 7% la terenuri. În schimb, între ultimele două perioade valorile medii sunt în scădere cu: 16% la apartamente, peste 19% la garsoniere, 2% la case/vile şi 7% la terenuri. „Trendul actual general în ceea ce priveşte preţul de vânzare al imobilelor de pe Valea Prahovei este unul de scădere uşoară cu accente de stabilizare. În afara apartamentelor şi a garsonierelor care prezintă o tendinţă de scădere continuă, casele şi vilele au deja o bună perioadă de stabilitate. Terenurile îşi consolidează permanent poziţia de cea mai căutată categorie imobiliară din piaţă şi, astfel, fluctuaţia preţului este dată de sezonalitatea cererii”, afirmă reprezentanţii Mervani.
Tot ei sesizează o tendinţă interesantă a pieţei din punct de vedere al diferenţei dintre preţurile solicitate şi cele finale: „Un aspect extrem de important evidenţiat în ultima perioadă de timp, în ceea ce priveşte tranzacţionarea tuturor categoriilor de imobile, este indicele de negociere ce apare în momentele anterioare semnării precontractelor, indice care a crescut la aproximativ 15% din valoarea iniţială solcitată în raport cu un procent mediu de 5-6% cât era în perioada 2006-2008.”.

Criza a redus planurile de vacanta ale romanilor, astfel ca multi au renuntat sau si-au scurtat concediile planificate pentru aceasta vara.

Un dezavantaj pentru operatorii de turism, insa o oportunitate pentru proprietarii centrelor comerciale, care au marit mizele pentru a atrage tot mai multi vizitatori si a-i convinge sa petreaca o perioada cat mai lunga in mall.

Ce solutii au gasit proprietarii mall-urilor

Un studiu recent al companiei de consultanta GfK indica faptul ca romanii sunt printre europenii care obisnuiesc sa calatoreasca cel mai putin in timpul liber, circa 70% dintre cetatenii chestionati declarand ca nu vor pleca in vacanta anul acesta.

Atunci cand nu poti parasi orasul, terasele sunt destinatiile favorite pentru petrecerea timpului liber iar Centrul istoric al Bucurestiului este cea mai buna dovada in acest sens. Nici proprietarii centrelor comerciale nu putea ignora aceasta realitate, asa ca AFI Europe, dezvoltatorul mall-ului AFI Palace Cotroceni (foto) din vestul Capitalei, a decis sa amenajeze un spatiu pentru terase in aer liber.

“Transformandu-ne in atenti observatori ai comportamentului locuitorilor Capitalei, s-a nascut ideea de a dedica teraselor in aer liber o zona aflata la intrarea FAR. In prezent, un numar de cinci terase si-au deschis portile pentru a-i primi pe bucuresteni”, spune Israel Visel, managerul mall-ului AFI Palace Cotroceni.

In sudul Bucurestiului, un alt mall lupta pentru a atrage clientii, mai ales ca recenta deschidere a cinematografului i-a sporit sansele de castig, in contextul in care majoritatea jucatorilor din piata de retail sunt de acord cu faptul ca un mall fara cinema nu are sanse de supravietuire mult timp.

“Sun Plaza a inaugurat in ultima perioada Cinema City, un multiplex cu 15 sali, inclusiv 3D, si 3.000 de locuri, Oxygen – centru pentru jocuri, biliard, bowling, club si terasa exterioara. Recent, am sustinut un meci de fusbal intre Adrian Morosanu si Ionut Iftimoaie, aceasta fiind prima confruntare sportiva intre cei doi luptatori de K1. In saptamanile urmatoare vom mai organiza un meci, unul «conjugal» in cadrul caruia un celebru cuplu monden se va confrunta la masa de fusbal”, afirma Michael Richard, director general al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza.

Competitia mall-urilor pentru atragerea vizitatorilor pe timpul verii nu este intalnita numai in Bucuresti, ci si in orasele mari din tara. Iulius Group, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Romania, care detine patru mall-uri in Iasi, Timisoara, Suceava si Cluj-Napoca, mizeaza in aceasta perioada a anului pe faptul ca vizitatorii, in special partea feminina a clientelei, sunt atrasi mai mult de campaniile promotionale.

“Vara se da startul sezonului de reduceri, iar in fata ofertelor tentante care merg pana la minus 80% discount este foarte greu de rezistat. De-a lungul verii, avem la fel de multe evenimente de marketing ca si in cursul anului. Obisnuim sa organizam tombole cu premii, care constau mai ales in excursii cu destinatii exotice sau produse de sezon. In plus, pregatim diverse evenimente, de la intreceri sportive, concerte in aer liber, pana la festivaluri de muzica pentru copii, teatru de papusi, concursuri de frumusete si targuri handmade”, declara Ovidiu Galan, senior marketing manager al Iulius Mall, omul care coordoneaza activitatile de marketing pe toate mall-urile detinute de Iulian Dascalu, proprietarul Iulius Group.

CM de Fotbal, o oportunitate de business

Nici Campionatul Mondial de Fotbal nu a fost un eveniment neexploatat de mall-uri, fiecare proiect incercand sa vina cu o oferta cat mai personalizata pentru clientii microbisti.

“Desi nationala Romaniei nu s-a calificat la Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud, acest gen de competitie suscita interesul microbistilor romani care doresc sa vizioneze fotbal de inalta clasa. Astfel, la inceputul lunii iunie, am demarat «Campionatul Mondial de Premii», o campanie menita sa ii recompenseze pe toti cei care aleg sa urmareasca meciurile la terasele, cafenele si restaurantele din mall-urile Iulius”, spune Ovidiu Galan, de la Iulius Mall.

In plus, proprietarul celor patru mall-uri a creat puncte speciale, amenajate cu proiectoare si ecrane LCD, in zonele de food court si in cele de relaxare, astfel incat suporterii „sportului rege” sa se bucure pe deplin de meciuri.

Si Sun Plaza a pariat pe fotbal in aceasta vara, desfasurand o serie de activitati dedicate CM din Africa de Sud sub conceptul “Traieste fotbalul in Sun Plaza” .

“Am amplasat pe esplanada Vacaresti un teren de fotbal disponibil toata ziua pasionatilor si care, in week-end, este dedicat unei scoli de fotbal unde copiii pot invata tehnica de la antrenori profesionisti. In plus, sase mese de fusbal se afla la dispozitia clientilor, dar si a vedetelor. Rica Raducanu a fost in Sun Plaza si va reveni in ultima saptamana a CM, pentru a premia jongleriile cu mingea”, spune directorul general al EMCT.

Un alt eveniment a avut loc in weekendul care tocmai a trecut, cand AFI Palace Controceni a organizat impreuna cu Adidas o mini competitie pentru iubitorii de fotbal, mizele fiind mingea oficiala a Campionatului Mondial si cea mai performanta gheata de fotbal, F50 adizero.

Cum oscileaza traficul pe durata verii

Brigitte Schmitt (foto), sefa departamentului de property management al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, spune ca pe parcursul unui an, centrele comerciale prezinta doua intervale de mare trafic: primul este aferent sezonului de primavara, incepe cu 1 martie si mai marcheaza un varf in perioada Pastelui, iar al doilea incepe odata cu incheierea perioadei de vacanta, respectiv cu deschiderea scolilor si culmineaza cu perioada sarbatorilor de iarna, care pentru majoritatea mall-urilor este maximul absolut in ceea ce priveste numarul de vizitatori.

“Intre cele doua perioade amintite, fluxul de clienti resimte un declin care poate ajunge si pana la 25%, dar poate fi minimizat prin actiuni de marketing bine directionate. Traficul in cursul verii depinde si de vremea de afara. Datorita climatizarii ideale din interior, oamenii prefera de multe ori sa petreaca timp indelungat in centrele comerciale, evitand astfel canicula”, afima Schmitt.

O estimare asemanatoare are si Simina Istrate, senior broker in cadrul consultantului imobiliar Colliers International, care spune ca pe durata verii, in majoritatea mall-urilor se inregistreaza scaderi ale traficului de 20-30%, din cauza vacantelor sau a faptului ca potentialii vizitatori prefera sa isi petreaca timpul in spatiu deschis. “In schimb, in centrele comerciale in zone turistice, cum ar fi Constanta, traficul creste cu 20-30%”, subliniaza consultantul Colliers.

Un trafic in crestere se inregistreaza si in mall-uri Iulius, spune Ovidiu Galan, explicand ca in lunile de vara, cu precadere in iulie-august, traficul creste cu aproximativ 15% fata de primul semestru al anului. “Cresterea se datoreaza printre altele si faptului ca in aceasta perioada romanii plecati in strainatate obisnuiesc sa revina in tara pentru a-si petrece concediul”, subliniaza oficialul Iulius Mall.

La polul opus, proprietarii mall-ului Sun Plaza, din sudul Bucurestiului, decriu vara ca fiind o perioada caracterizata prin trafic mai redus si prin eforturi de marketing suplimentare. Astfel, Michael Richard spune ca traficul se poate reduce vara in mall-uri cu pana la 15-20% fata de perioada care o preceda.

O situatie diferita este in AFI Palace Cotroceni, unde traficul a ramas constant in weekenduri, insa a crescut in timpul saptamanii. “Daca intr-o luna normala, traficul mediu zilnic este catre 70.000 de vizitatori in cursul saptamanii si catre 100.00, in zilele de weekend, in lunile de vara ne asteptam la o crestere a traficului din timpul saptamanii, datorata faptului ca o parte din bucuresteni va alege sa-si petreaca vacanta acasa. Deja am observat o crestere a traficului zilnic in timpul saptamanii cu 5.000 de vizitatori, in weekend acesta ramanand constant”, precizeaza Israel Visel, managerul mall-ului.

Cum sunt vanzarile retailerilor

Nu se poate spune ca vanzarile in timpul verii difera cu mult de cele din restul anului, cu exceptia Craciunului, care este un caz separat, considera Brigitte Schmitt, de la DTZ Echinox . “Vanzarile retailerilor de moda sunt bune si in sezonul cald, mai ales datorita reducerilor care incep devreme, chiar de la inceputul lui iunie. Diferenta se vede insa in valoarea medie a tranzactiilor, care este mai mica. La fel si marja de profit a magazinelor”, explica ea.

Un avantaj este dat de faptul ca segmentul de divertisment beneficiaza de orarul mai lung de functionare, zlele fiind mai lungi, astfel incat oamenii ies mai des si petrec mai mult timp in oras. Vanzarile sunt comparabile cu cele din alte perioade, daca retailerii isi adapteaza ofera sezonului, subliniaza Schmitt.

“In mod normal, vanzarile urmaresc direct proportional o crestere sau o scadere a traficului”, spune Simina Istrate, de la Coliers. Astfel, daca traficul scade cu 20%, nici vanzarile retailerilor nu vor avea un trend diferit.

In ceea ce priveste timpul petrecut de vizitatori intr-un mall, acesta variaza intre doua si trei ore in cele mai multe cazuri. “Clientii petrec in Iulius Mall, in medie, 2-3 ore. Vizitatorii nu vin aici doar pentru a face cumparaturi, fiind atrasi in egala masura de componenta de entertainment. Un numar tot mai mare de clienti vine sa faca sport, fie la centrele de welness, fie la piscina”, afirma Ovidiu Galan, de la Iulius Mall.

Pe de alta parte, Israel Visel, managerul mall-ului AFI Palace Cotroceni, spune ca in timp ce media este de aproximativ trei ore dedicate numai shoppingului, o vizita in mall ce implica atat cumparaturile cat si zonele de divertisment dureaza cel putin cinci ore.

Ce pot face proprietarii in plus? Sfaturile consultantilor

Campaniile de vara ale unui centru comercial pot diferi prin atmosfera pe care o creeaza, spune Brigitte Schmitt, de la DTZ Echinox, dand exemple simularea unei plaje, a unui gazon sau a altor elemente ale naturii in cadrul mall-ului, o alta varianta a campaniilor fiind miza pe care o ofera.

“Deseori, campanile de vara ofera excursii catre destinatii calde, aspirationale, tot cu scopul de a intari spiritul de vacanta si de a raspunde nevoii de relaxare a clientilor”, explica Schmitt.

Un alt aspect semnificativ pentru sezonul estival in centrele comerciale sunt activitatile pentru copii, considera consultantul DTZ Echinox. Avand mai mult timp liber decat de obicei, acestia sunt o categorie susceptibila de a fi atrasa cu usurinta. Astfel, jocurile si atelierele nu sunt doar o delectare, ci si un sprijin pentru parinti, care pot profita de timpul castigat pentru a face cumparaturi sau a se relaxa in zonele de divertisment.

“Propietarii mall-urilor agrea impreuna cu retailerii inceperea reducerilor chiar din luna iunie, pot organiza nopti sau zile speciale de reduceri, sustinute si de concerte sau pot organiza evenimente speciale pentru copii. De asemenea, alte solutii mai sunt evenimentele temporare, cum ar fi targuri specializate, entertainment in spatiul parcarii, precum demonstratiile sportive sau amenajarea zonei de cinema drive-in”, incheie Simina Istrate, de la Colliers.

Sursa: Wall-Street