Ministerul Culturii a devenit unul dintre cei mai activi investitori pe piata constructiilor, dupa ce a atribuit sau are in proces de atribuire licitatii de peste 150 mil. euro pentru reabilitarea unor cladiri de interes cultural, precum Biblioteca Nationala sau Teatrul National Bucuresti, proiecte finantate cu bani de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Ministerul a cheltuit deja 100 de milioane de euro dintr-un imprumut contractat in 2006 de la BDCE, care expira in 2009, dar a fost prelungit pana in 2011, iar valoarea finantarii a crescut de la 116 milioane de euro la 300 de milioane de euro.

In conditiile in care Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Ministerul Transporturilor intarzie inceperea unor licitatii pentru proiecte majore de investitii, constructorii trebuie sa se multumeasca cu proiecte mai mici, asa cum sunt cele de reabilitari de cladiri de patrimoniu.

De altfel, licitatiile organizate de Ministerul Culturii au atras interesul unora dintre cele mai mari companii de constructii. Proiectele vor crea sute de locuri de munca si vor genera cerere de produse de la furnizorii de materiale pentru finisaje.

“Imprumutul de 116 milioane de euro pe care l-am contractat in 2006 avea termen de finalizare la sfarsitul anului trecut, insa a fost prelungit pana la sfarsitul anului trecut, pentru ca alocatiile bugetare pentru cofinantarea proiectelor a fost redusa. Avem un grad de absorbtie ridicat la acest credit, avand in vedere ca pana in prezent au fost cheltuiti 100 de milioane de euro”, afirma Bogdan Bogdan Trambaciu, directorul Unitatii de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii.

In martie 2006 a fost semnat de catre Guvern si Presedintele Romaniei Memorandumul de imputernicire a Ministerului Finantelor pentru identificarea si atragerea de resurse financiare, pentru finantarea programului de restaurare a 23 de monumente istorice si institutii publice de cultura.

Pana in prezent a fost deja reabilitat Teatrul

Maghiar din Cluj, Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniul Cultural National Botosani (DJCCPCNB), Muzeul Brukhenthal din Sibiu, DJCCPCN Salaj, iar anul acesta vor fi incheiate lucrarile de restaurare ale Muzeului Colectiilor de Arta, Muzeul Grigore Antipa si Palatul “Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa.

“Pentru proiectele de anul acesta bugetul alocat de guvern, de 50 de milioane de euro, acopera doar jumatate din investitiile necesare, insa speram ca vom primi necesarul de bani la urmatoarea rectificare bugetara”, sustine Trambaciu.

Majorare cu 50% a contractului de reabilitare a Bibliotecii Nationale

Contractul de constructie a Bibliotecii Nationale a Romaniei a fost majorat prin negociere directa la inceputul lunii martie cu peste 50%, pana la 99 mil. euro, fara TVA, dupa ce a fost integrat si corp Aula si corp tehnic, initial fiind licitata doar reabilitarea corpului central.

Compania de constructii Aedificia Carpati, detinuta de omul de afaceri Petre Badea, a castigat anul trecut contractul de reabilitare a Bibliotecii Nationale, contract in valoare de 64,3 mil. euro fara TVA, cu o durata de executie de 30 de luni, majorarea derulata in martie fiind de 34,8 mil. euro. “Corpul Aula si corpul tehnic nu au fost cuprinse in prima parte a licitatiei, pentru ca nu erau prinse in acordul cadru de imprumut cu BDCE. Contractul a fost atribuit prin negociere directa, pentru ca era imposibil tehnic ca lucrarea sa fie castigata de alt constructor, avand in vedere ca cele doua corpuri sunt legate de corpul central”, explica Trambaciu.

Castigatorul reabilitarii TNB, anuntat la sfarsitul lunii

Ministerul Culturii va anunta la sfarsitul lunii castigatorul licitatiei de reabilitare a Teatrului National din Bucuresti, contract estimat la circa 51 mil. euro fara TVA, pentru care se lupta 10 consortii si companii de constructii. Institutia va mai scoate anul acesta la licitatie reabilitarea Muzeului Taranului Roman (8 mil. euro), Opera Nationala (11 mil. euro), Sala Omnia (3 mil. euro) si Muzeul Kalinderu (2 mil. euro).

Teatrul National Bucuresti

Valoarea investitiei: 51 mil. euro, fara TVA

Durata de executie: 28 de luni

Obiectivul proiectului: reabilitarea cladirii TNB si dublarea numarului de locuri in salile de spectacol, de la 1.720 la peste 3.100.

Stadiul proiectului: pe 22-23 martie va fi anuntat castigatorul licitatiei.

Muzeul Taranului Roman

Valoarea investitiei: 8 milioane de euro

Obiectivul proiectului: reabilitarea cladirii muzeului

Stadiul proiectului: urmeaza sa fie demarata licitatia.

Opera Nationala

Valoarea investitiei: 11 milioane de euro

Obiectivul proiectului: reabilitarea cladirii Operei Nationale

Stadiul proiectului: urmeaza sa fie demarata licitatia.

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie
Data : 09.03.2010

Sven Lemmes, country manager al companiei de dezvoltare imobiliara AIG Lincoln, spune ca a reinceput sa analizeze oportunitati pentru a achizitiona terenuri pentru proiecte noi, in special de birouri in Bucuresti, dupa ce in urma cu un an compania americana nu se apropia nici de terenuri cu un pret mai mic cu 75% fata de perioada de boom.

AIG Lincoln va finaliza in urmatoarele doua luni primul proiect de birouri al companiei pe piata locala, cladirea Lakeview de pe strada Barbu Vacarescu, realizata in parteneriat cu un fond imobiliar detinut de Dinu Patriciu, in urma unei investitii de 50 de milioane de euro.

“Am reinceput sa ne uitam dupa terenuri in Bucuresti, in conditiile in care proiectul Lakeview este aproape finalizat. Bucurestiul reprezinta o piata destul de mica, astfel ca in ultimii trei ani am vazut aproape toate terenurile bune din oras. Problema este ca majoritatea loturilor sunt pentru proiecte care erau prea mari inca de dinainte de criza. In conditiile actuale de piata acestea sunt cu atat mai mari, iar noi suntem interesati mai degraba de proiecte mici, de 8.000-10.000 de metri patrati”, a declarat pentru ZF directorul firmei americane.

In piata spatiilor de birouri au inceput in prima parte a anului sa apara si primele vesti bune, dupa un an 2009 aproape dezastruos in ceea ce priveste inchirierile sau inceperea unor proiecte noi. O serie de companii precum Rompetrol sau Transelectrica au semnat noi contracte de inchiriere, in timp ce reprezentantii Raiffeisen au anuntat ca sunt in cautarea unui teren pentru realizarea unui proiect propriu.

Chiriile au scazut insa foarte mult, dar proprietarii unor imobile de clasa A situate in apropierea statiilor de metrou Piata Victoriei, Aviatorilor sau Aurel Vlaicu continua sa solicite chirii lunare de 16-18 euro/mp sau chiar mai mult.

“Fara un nivel al preinchirierilor de cel putin 35% si un randament anual substantial mai mare de 10% nu am incepe niciun proiect in perioada asta”, a mai spus reprezentantul AIG/Lincoln.

Din inchirierea proiectului Lakeview in care, potrivit informatiilor din piata, in urmatoarea perioada se vor muta firmele Colgate-Palmolive, PricewaterhouseCoopers si Royal Bank of Scotland, AIG Lincoln si Black Sea Global Properties (fond detinut de Dinu Patriciu) vor obtine venituri din chirii de aproximativ 5 milioane de euro anual, respectiv un randament de 10%, tinand cont de nivelul mediu vehiculat al chiriilor.

“Mai avem de inchiriat etajul 14, ultimul, cu o suprafata de circa 760 de metri patrati, pe care cerem o chirie de 18 euro/metrul patrat si un contract pe o perioada de cinci ani. Este spatiul cu cea mai buna priveliste si poate fi suficient pentru o firma de avocatura, de publicitate sau de consultanta.”

Lakeview are o suprafata inchiriabila de 24.000 de metri patrati, astfel ca gradul de inchiriere este de aproape 97%. AIG Lincoln isi va muta, de asemenea, sediul in aceasta cladire, insa din pozitia de chirias

intr-un spatiu contractat anterior de o alta companie, care a decis sa subinchirieze.

Finalizarea cladirii a prezentat o intarziere de peste trei luni, fapt ce nu a afectat insa clauzele contractuale acceptate cu chiriasii.

“Niciunul dintre chiriasi nu a decis sa plece si nici nu au fost renegociate chiriile agreate initial. Bineinteles, aveam in contracte stipulate clauze de penalizare pentru intarziere”, a mai spus germanul Lemmes, fara a intra in detalii.

AIG Lincoln are in biroul din Bucuresti 21 de angajati, jumatate dintre acestia activand in zona de property management (administrare a proprietatilor), in care firma intentioneaza sa preia noi contracte.

“Vrem sa ne extindem pe partea de property management pentru a putea furniza servicii unor chiriasi internationali care doresc sa fie asistati de aceeasi firma pe toate pietele din regiune.”

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 05.03.2010

Preturile apartamentelor vechi din Bucuresti au continuat sa scada si in luna februarie a acestui an, proprietarii solicitand in medie pentru o garsoniera 42.303 euro (-0,4%), in timp ce pentru apartamentele cu patru camere pretentiile au scazut cu 8,77%, pana la 113.887 euro, potrivit unei monitorizari realizate de site-ul anunturiparticulari.ro.

Pentru un apartament cu doua camere proprietarii cer 66.395 de euro (-3,64%), in timp ce pentru trei camere valorile medii solicitate sunt de 94.228 de euro (-0,83%).

In acelasi timp, reprezentantii site-ului imobiliare.ro spun ca pretul mediu al apartamentelor vechi din Bucuresti este de 1.254 de euro/metrul patrat, in scadere cu 1,1% fata de luna ianuarie.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 02.03.2010 – 11:04

Asociatia Pro BCA, care controleaza circa 70% dintr-o piata de 200 mil. euro, acuza bancile ca au pretentii exagerate cand acorda finantari pentru firmele din industrie, in timp ce guvernul s-a transformat in cel mai sigur client al lor.

“Statul a luat anul trecut 15 miliarde de euro de la banci si a devenit astfel cel mai sigur client, iar aceasta situatie a dus indirect la oprirea creditarii in economie. Pentru ca au avut acest debuseu bun si sigur au avut pretentii exagerate fata de agentii economici”, spune Nicolae Dusu, presedintele Asociatiei Pro BCA si presedintele companiei Celco Constanta, un business de 25 mil. euro.

Producatorii cer si reducerea dobanzii de referinta cu 1,5% pana la inceputul semestrului doi, astfel ca in iulie aceasta ar trebui sa ajunga la 6%.

“Consideram ca acest nivel al dobanzii de referinta este absolut necesar pentru deblocarea reala a creditarii firmelor, premisa fundamentala pentru reluarea cresterii economice. Daca reducerea pana la 6% va fi facuta abia la sfarsitul anului, va fi ca atunci cand unui pacient i se acorda insulina prea tarziu. In acest moment nu mai exista creditare pentru sectorul industrial”, afirma Marius Marin, directorul executiv al Pro BCA si CEO al grupului Macon-Simcor, o afacere de 63 mil. euro. El considera ca daca bancile nu vor acorda finantari pentru firmele solvabile, care inca au lichiditati, chiar daca businessul este in scadere, in 2012 nu vor mai avea pe cine sa crediteze, pentru ca multe firme vor disparea.

Producatorii sustin ca anul acesta va fi mai dificil decat 2009, pentru ca piata de zidarie (caramida si BCA) va continua sa se comprime cu 10%, dupa ce in 2009 scaderea a fost de 30%, una dintre consecinte fiind ca unul dintre producatorii mari ar putea sa intre in insolventa. Situatia s-a regasit si in 2009, cand producatorul de BCA Ecoblock din judetul Constanta, care avea o cota de piata de 6%, a intrat in insolventa.

“Cred ca un nume mare din industria de zidarie va intra in insolventa anul acesta, avand in vedere ca cererea a scazut foarte mult, iar presiunea pe scaderea preturilor de vanzare in conditiile in care costul materiei prime si al utilitatilor creste este ridicata. Nu stiu deocamdata cine va fi cel care va intra in insolventa. Supravietuirea companiilor dincolo de 2010 depinde de un bun management al resurselor, de eficientizarea costurilor si posibilitatile de reducere a marjelor de profit”, spune Marius Marin, directorul executiv al Asociatiei Pro BCA.

Asociatia Pro BCA se va transforma pana la sfarsitul anului in patronat si va negocia contractele colective de munca din industrie.

“Factorii guvernamentali nu trateaza cum trebuie relatia cu patronatele. De exemplu, pentru programul Prima Casa 2 nu a fost consultat niciun patronat din construtii si in fiecare saptamana mai veneau cu o idee”, sustine Marin. Pro BCA afirma ca plafonul de garantare trebuia sa fie de 80.000-100.000 de euro, in loc de 70.000-75.000, iar locuintele ANL nu trebuiau introduse, pentru a impulsiona constructia de locuinte noi. Asociatia Pro BCA reuneste companiile Macon, Celco, Soceram, Ecoblock, Somaco Grup Prefabricate, Xella Ro si Alba Aluminiu.

Celco Constanta, marja bruta de profit de 30%

Nicolae Dusu, presedintele Celco

Celco Constanta, al doilea producator de BCA de pe piata locala, a inregistrat o scadere de 8,7% a cifrei de afaceri in 2009, comparativ cu anul precedent, pana la 104,8 mil. lei (24,7 mil. euro), insa si-a mentinut o marja bruta ridicata pana la 32%. “Scaderea cifrei de afaceri a fost mai mica decat cea a pietei de BCA pentru ca au mers mai bine vanzarile de var. Pentru anul acesta estimez o reducere de 10% a businessului, in timp ce marja va scadea pentru ca exista o limita de reducere a costurilor si in plus vom fi nevoiti sa facem din nou scaderi de preturi”, spune Nicolae Dusu, presedintele Celco. Compania si-a redus anul trecut numarul de angajati cu 22%, pana la 270 de salariati, iar preturile au fost reduse cu 10%. Compania a realizat anul trecut investitii de 4 mil. euro in retehnologizarea fabricilor de BCA si var, precum si in deschiderea unei cariere de nisip de suprafata in judetul Constanta.

Macon Deva, “cu ochii mari” pentru achizitii

Marius Marin, CEO al Macon-Simcor

Grupul Macon-Simcor, detinut de fondul de investitii polonez Enterprise Investors, ia in calcul extinderea prin achizitii pana la sfarsitul anului 2011, prin care sa-si consolideze segmentele de piata pe care activeaza in prezent: BCA, prefabricate, var si materiale izolatoare. “In prezent am trei variante de idei pentru o potentiala achizitie, in masura in care vom gasi o oportunitate, care ar trebui facuta pana la sfarsitul anului 2011, pentru a maximiza exitul fondului de investitii”, spune Marius Marin, CEO al grupului Macon-Simcor. Fondul de investitii Enterprise Investors a preluat compania Macon Deva in 2006 pentru 35 mil. euro, iar ulterior si-a extins prezenta pe piata materialelor de constructii prin preluarea grupului Simcor Oradea in 2008, in urma unei tranzactii de peste 53 mil. euro. Compania nu a facut inca publice datele financiare pe 2009, insa in 2008 businessul Macon-Simcor se ridica la 63 mil. euro.

Soceram incepe o investitie de 20 mil. euro

Dumitru Popescu, membru in Consiliul de Administratie al Soceram

Producatorul de materiale de constructii Soceram va incepe anul acesta constructia unei fabrici de BCA in localitatea Roman, in care va investi 20 mil. euro, circa 85% din investitie fiind realizata dintr-un credit obtinut de la Piraeus Bank. Compania are in prezent patru unitati de productie, doua de BCA la Bucov (Prahova) si Doicesti (Dambovita) si doua de caramida la Doicesti si Urziceni – care a fost inchisa anul trecut si va fi oprita si anul acesta pentru ca are o tehnologie veche. “Avem in plan doua investitii in fabrici de BCA, una langa Roman si una la Targu-Carbunesti. La cea de la Roman vom incepe constructia anul acesta, urmand sa fie gata in a doua parte a anului 2011, iar pe cea de la Targu-Carbunesti o amanam pe termen nelimitat”, afirma Dumitru Popescu, membru in Consiliul de Administratie al Soceram. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de circa 122 mil. lei (28,8 mil. euro), in scadere cu 12% fata de 2008, si are 300 de angajati.

Xella vrea sa vnda de doua ori mai mult

Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro

Grupul german Xella, cel mai mare producator de BCA din lume, va incepe in luna aprilie activitatea comerciala a fabricii de la Paulesti, judetul Prahova, a carei constructie a fost terminata la sfarsitul anului 2009. Germanii vor deveni astfel producatori, dupa ce au fost prezenti doar prin activitatea de import de la fabricile din Bulgaria si Ungaria. “Pentru anul acesta ne-am bugetat sa vindem 285.000 de metri cubi de BCA, fata de 150.000 de metri cubi cat a fost cantitatea pe care am importat-o anul trecut in Romania. Fabrica este in prezent in probe tehnologice, urmand ca incepand din luna aprilie sa fie deschiderea oficiala”, spune Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro, divizia locala a grupului Xella. Investitia in unitatea de productie de la Paulesti s-a ridicat la 32 mil. euro, capacitatea instalata de productie fiind de 400.000 de tone.

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie
Data : 01.03.2010

Michele Nusco, CEO si unul dintre actionarii grupului italian Nusco, cu afaceri in imobiliare si industria usilor si ferestrelor, spune ca va finaliza in luna aprilie a acestui an turnul de birouri Nusco Tower, situat la intersectia dintre strada Barbu Vacarescu si soseaua Pipera, in urma unei investitii estimate la 50 de milioane de euro.

Turnul de 18 etaje, cu o suprafata inchiriabila de 17.000 de metri patrati, are un grad de preinchiriere de 40%, dezvoltatorii purtand discutii cu diverse companii pentru inchirierea unor spatii reprezentand inca 40% din suprafata cladirii.

“Vom finaliza cladirea in luna aprilie, iar pana in iunie o vom preda catre chiriasi. Am facut un pariu cu Horatiu (Florescu, presedintele The Advisers Knight Frank, firma care se ocupa de inchirierea spatiului – n.r.) ca pana in luna iunie toata cladirea va fi inchiriata. Bugetul de constructie a cladirii a ramas similar, dar in aceiasi bani am putut cumpara si folosi materiale mai bune pentru finisaje”, a declarat Nusco. Italianul spune ca, in ciuda faptului ca mai bine de jumatate din cladire este inca neinchiriata, nu a redus nivelul chiriilor solicitate (17-18 euro/metrul patrat lunar), desi la nivelul Capitalei alti proprietari de birouri si-au ajustat pretentiile cu 20-30%.

“Cladirea construita de noi poate fi comparata doar cu proiectele Lakeview (dezvoltat de AIG Lincoln in apropierea Nusco Tower – n.r.) si City Gate (proiectul GTC din Piata Presei – n.r.), iar acestea au deja un grad ridicat de ocupare. Daca altii au decis sa reduca nivelul chiriilor, noi mai putem in continuare astepta clientii”, a spus Nusco.

Printre numele vehiculate pe lista potentialilor chiriasi ai Nusco Tower se numara grupul farmaceutic Centrofarm, o firma de avocatura si un jucator din industria bauturilor. Dezvoltarea proiectului de birouri a fost finantata printr-un imprumut de la UniCredit.

“Mai sunt cereri pentru spatii de birouri din partea companiilor din zona electronicii, firme care cauta sa se consolideze sau decid sa plece de la o chirie mai mare din zona Pietei Victoriei”, apreciaza Nusco.

Compania detine numeroase alte terenuri pentru dezvoltari imobiliare, inclusiv pentru un al doilea turn de birouri in nordul orasului. “Am putea incepe lucrarile in acest an, dar depinde de ce se va intampla in urmatoarele trei-patru luni”, a concluzionat italianul.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 26.02.2010

Catalogat pana acum drept “cel mai amanat mall”, Sun Plaza a fost in sfarsit deschis. Urmatoarea provocare: sa-i convinga pe oameni sa cumpere.

Astazi este programata deschiderea unuia dintre cele mai mari centre comerciale din Romania, Sun Plaza, in Piata Sudului din Capitala, intr-o perioada in care toate studiile de piata arata o scadere drastica a consumului si, implicit, a afacerilor din comert.

“Va asteptam si pentru un suc, baut pe scarile de la intrare”, a fost unul dintre mesajele transmise bucurestenilor de catre Michael Richard, directorul companiei EMCT, dezvoltatorul mallului.

Managerul nu se mai grabeste in aceasta perioada sa faca estimari privind vanzarile retailerilor, de care depind in egala masura si incasarile din chirii.

In toamna, acestea erau estimate la circa 300 de milioane de euro. Pentru aceasta, trebuie in primul rand adusi oamenii in mall ca investitia sa se justifice – 200 de milioane de euro din partea proprietarilor – austriecii de la Sparkassen Immobilien – la care se adauga inca 80 de milioane de euro investiti de chiriasi.

“Dezvoltarea acestui mall a fost o nebunie. In 2003 am facut prima vizita la acest teren si am observat atunci potentialul zonei. Au fost dificultati, era o diferenta de nivel importanta, dar pot spune acum ca emotia este ca pentru un tata caruia i se naste copilul”, a mai spus Richard.

In ciuda numeroaselor amanari din 2008 incoace, dezvoltatorii nu au reusit sa se sincronizeze cu cei peste 100 de chiriasi care vor deschide magazine in cadrul proiectului, astfel ca ieri in numeroase spatii amenajarile pareau intr-un stadiu incipient.

Oarecum surprinzator, tinand cont de alte deschideri de malluri de pe piata locala, o serie de retaileri germani sau austrieci, precum New Yorker sau Humanic, vor rata inaugurarea centrului comercial, cum se va intampla de altfel si cu operatorii magazinelor Debenhams, Hervis, Diverta, ai cafenelei Starbucks, ai fast-food-ului McDonald’s, dar si cu operatorul celor 15 sali de cinematograf – Cinema City.

Exemplul “Sucu”: supravegheaza personal lucrarile

“Ne este greu sa ii facem pe retailerii germani sa inteleaga ce inseamna in Romania zilele de 1 si 8 martie” sau “retailerii romani si-au pierdut din spiritul antreprenorial. Domnul Sucu a stat in ultima saptamana personal aici pentru a coordona lucrarile. El ar trebui sa reprezinte un exemplu pentru alti antreprenori romani”, a comentat Richard faptul ca numerosi retaileri trag tare pe ultima suta de metri pentru a-si amenaja spatiile.

Cele mai mari magazine ale proiectului – Cora, BauMax si Mobexpert – vor fi deschise incepand de astazi. Gradul de ocupare al proiectului este unul ridicat, circa 97%, potrivit dezvoltatorilor, care spun ca mai au 14 spatii disponibile, dar pentru astazi este asteptata deschiderea a circa 80% dintre magazine. De ce mai intarzie magazinele? “McDonald’s a semnat tarziu, aceasta fiind singura deschidere programata in cadrul unui mall pentru acest an. Asteapta sa vina bucataria din Statele Unite si vor deschide in martie. Cei de la Cinema City cred ca au programate cam multe deschideri in aceasta perioada, astfel ca fac fata mai greu cu procesul de amenajare a salilor”.

Faptul ca tunelul care va lega mallul de statia de metrou Piata Sudului nu este deocamdata gata nu poate fi insa imputat retailerilor. “Legatura ar urma sa fie finalizata pana la sfarsitul lunii martie”, spune Richard, cu gandul la cei 25.000 de bucuresteni care tranziteaza zilnic statia de metrou din sudul orasului.

Luand in calcul datele de la metrou, dar si pe cele ale francezilor de la Cora, care estimeaza circa 18.000 de cumparatori zilnic doar pentru hipermarket, managerii Sun Plaza spera la un trafic anual de 20 de milioane de persoane, ceea ce ar insemna o medie de peste 50.000 de oameni zilnic. Pentru cei care vin cu masina, a fost amenajata o parcare subterana pe doua niveluri, cu circa 2.000 de locuri, in care primele patru ore de stationare sunt gratuite.

Sun Plaza va fi condus de o echipa de 12 oameni, coordonata de catre Yves D’Arfeuille, project manager in cadrul EMCT din 2005, dupa ce anterior lucrase in cadrul Carrefour Romania.

La ce valoare se vor ridica veniturile din chirii, managerii mallului nu intra in detalii, mentionand doar ca rata de capitalizare a centrului comercial va fi probabil de sub 10% anual.

Ce inseamna acest lucru? Venituri de cel mult 20 de milioane de euro anual, 1,6 milioane de euro lunar, respectiv o medie de circa 20 de euro/metrul patrat. Aproximativ 80% din incasarile estimate pentru o luna au fost investite in campania de marketing premergatoare inaugurarii, astfel ca 1,3 milioane de euro a costat promovarea pe outdoor, radio, concertul Shaggy si restul evenimentelor organizate.

Cum se bat mallurile pe clienti

Sun Plaza este situat in mijlocul unui triunghi format din alte trei centre comerciale din sudul orasului – Grand Arena, Vitantis si City Mall.

Orice inaugurare a unui centru comercial starneste curiozitatea locuitorilor din zona, astfel ca proprietarii celor trei proiecte din sudul orasului iau in calcul scaderea numarului de vizitatori.

Daca intre cele patru centre comerciale Sun Plaza pare proiectul dominant, mai echilibrata va fi batalia de la distanta cu proiectul Cotroceni Park, din Drumul Taberei, dar si cu zona de retail a proiectului Baneasa – care cuprinde atat un mall de mari dimensiuni – Baneasa Shopping City -, cat si spatii ale unor retaileri puternici precum IKEA, Carrefour, Bricostore si Mobexpert.

Cu 4 mil. euro, Mobexpert deschide al cincilea hipermagazin din Bucuresti

Mobexpert, cel mai mare jucator pe piata de mobila, a investit 4 mil. euro in deschiderea unui hipermagazin cu o suprafata de 10.255 de metri patrati in Sun Plaza, a cincea unitate pe care o opereaza in Capitala. In cadrul magazinului lucreaza o echipa operationala de 70 de persoane. “Sunt peste patru ani de cand ne straduim sa ajungem si in zona Berceni cu un magazin Mobexpert”, a spus Dan Sucu, presedintele Mobexpert. Grupul Mobexpert a rulat anul trecut afaceri de 115 mil. euro.

Flamingo vrea vanzari zilnice de 200.000 de euro

Retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo estimeaza ca va inregistra vanzari zilnice de 100 euro/mp in perioada imediat urmatoare deschiderii magazinului din centrul comercial Sun Plaza, ceea ce inseamna 200.000 de euro pentru suprafata de 2.000 de mp a unitatii. Estimarile au fost realizate pe baza traficului potential si a ofertelor si reducerilor promotionale de pana la 50%. Magazinul din sudul capitalei este primul deschis in retea dupa ce luna trecuta compania a inchis unitatea din centrul comercial Baneasa.

Flamingo a inregistrat anul trecut, potrivit estimarilor ZF, afaceri de peste 80 mil. euro, iar datoriile cumulate au ajuns la 53 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 25.02.2010

Catalogat pana acum drept “cel mai amanat mall”, Sun Plaza a fost in sfarsit deschis. Urmatoarea provocare: sa-i convinga pe oameni sa cumpere.

Astazi este programata deschiderea unuia dintre cele mai mari centre comerciale din Romania, Sun Plaza, in Piata Sudului din Capitala, intr-o perioada in care toate studiile de piata arata o scadere drastica a consumului si, implicit, a afacerilor din comert.

“Va asteptam si pentru un suc, baut pe scarile de la intrare”, a fost unul dintre mesajele transmise bucurestenilor de catre Michael Richard, directorul companiei EMCT, dezvoltatorul mallului.

Managerul nu se mai grabeste in aceasta perioada sa faca estimari privind vanzarile retailerilor, de care depind in egala masura si incasarile din chirii.

In toamna, acestea erau estimate la circa 300 de milioane de euro. Pentru aceasta, trebuie in primul rand adusi oamenii in mall ca investitia sa se justifice – 200 de milioane de euro din partea proprietarilor – austriecii de la Sparkassen Immobilien – la care se adauga inca 80 de milioane de euro investiti de chiriasi.

“Dezvoltarea acestui mall a fost o nebunie. In 2003 am facut prima vizita la acest teren si am observat atunci potentialul zonei. Au fost dificultati, era o diferenta de nivel importanta, dar pot spune acum ca emotia este ca pentru un tata caruia i se naste copilul”, a mai spus Richard.

In ciuda numeroaselor amanari din 2008 incoace, dezvoltatorii nu au reusit sa se sincronizeze cu cei peste 100 de chiriasi care vor deschide magazine in cadrul proiectului, astfel ca ieri in numeroase spatii amenajarile pareau intr-un stadiu incipient.

Oarecum surprinzator, tinand cont de alte deschideri de malluri de pe piata locala, o serie de retaileri germani sau austrieci, precum New Yorker sau Humanic, vor rata inaugurarea centrului comercial, cum se va intampla de altfel si cu operatorii magazinelor Debenhams, Hervis, Diverta, ai cafenelei Starbucks, ai fast-food-ului McDonald’s, dar si cu operatorul celor 15 sali de cinematograf – Cinema City.

Exemplul “Sucu”: supravegheaza personal lucrarile

“Ne este greu sa ii facem pe retailerii germani sa inteleaga ce inseamna in Romania zilele de 1 si 8 martie” sau “retailerii romani si-au pierdut din spiritul antreprenorial. Domnul Sucu a stat in ultima saptamana personal aici pentru a coordona lucrarile. El ar trebui sa reprezinte un exemplu pentru alti antreprenori romani”, a comentat Richard faptul ca numerosi retaileri trag tare pe ultima suta de metri pentru a-si amenaja spatiile.

Cele mai mari magazine ale proiectului – Cora, BauMax si Mobexpert – vor fi deschise incepand de astazi. Gradul de ocupare al proiectului este unul ridicat, circa 97%, potrivit dezvoltatorilor, care spun ca mai au 14 spatii disponibile, dar pentru astazi este asteptata deschiderea a circa 80% dintre magazine. De ce mai intarzie magazinele? “McDonald’s a semnat tarziu, aceasta fiind singura deschidere programata in cadrul unui mall pentru acest an. Asteapta sa vina bucataria din Statele Unite si vor deschide in martie. Cei de la Cinema City cred ca au programate cam multe deschideri in aceasta perioada, astfel ca fac fata mai greu cu procesul de amenajare a salilor”.

Faptul ca tunelul care va lega mallul de statia de metrou Piata Sudului nu este deocamdata gata nu poate fi insa imputat retailerilor. “Legatura ar urma sa fie finalizata pana la sfarsitul lunii martie”, spune Richard, cu gandul la cei 25.000 de bucuresteni care tranziteaza zilnic statia de metrou din sudul orasului.

Luand in calcul datele de la metrou, dar si pe cele ale francezilor de la Cora, care estimeaza circa 18.000 de cumparatori zilnic doar pentru hipermarket, managerii Sun Plaza spera la un trafic anual de 20 de milioane de persoane, ceea ce ar insemna o medie de peste 50.000 de oameni zilnic. Pentru cei care vin cu masina, a fost amenajata o parcare subterana pe doua niveluri, cu circa 2.000 de locuri, in care primele patru ore de stationare sunt gratuite.

Sun Plaza va fi condus de o echipa de 12 oameni, coordonata de catre Yves D’Arfeuille, project manager in cadrul EMCT din 2005, dupa ce anterior lucrase in cadrul Carrefour Romania.

La ce valoare se vor ridica veniturile din chirii, managerii mallului nu intra in detalii, mentionand doar ca rata de capitalizare a centrului comercial va fi probabil de sub 10% anual.

Ce inseamna acest lucru? Venituri de cel mult 20 de milioane de euro anual, 1,6 milioane de euro lunar, respectiv o medie de circa 20 de euro/metrul patrat. Aproximativ 80% din incasarile estimate pentru o luna au fost investite in campania de marketing premergatoare inaugurarii, astfel ca 1,3 milioane de euro a costat promovarea pe outdoor, radio, concertul Shaggy si restul evenimentelor organizate.

Cum se bat mallurile pe clienti

Sun Plaza este situat in mijlocul unui triunghi format din alte trei centre comerciale din sudul orasului – Grand Arena, Vitantis si City Mall.

Orice inaugurare a unui centru comercial starneste curiozitatea locuitorilor din zona, astfel ca proprietarii celor trei proiecte din sudul orasului iau in calcul scaderea numarului de vizitatori.

Daca intre cele patru centre comerciale Sun Plaza pare proiectul dominant, mai echilibrata va fi batalia de la distanta cu proiectul Cotroceni Park, din Drumul Taberei, dar si cu zona de retail a proiectului Baneasa – care cuprinde atat un mall de mari dimensiuni – Baneasa Shopping City -, cat si spatii ale unor retaileri puternici precum IKEA, Carrefour, Bricostore si Mobexpert.

Cu 4 mil. euro, Mobexpert deschide al cincilea hipermagazin din Bucuresti

Mobexpert, cel mai mare jucator pe piata de mobila, a investit 4 mil. euro in deschiderea unui hipermagazin cu o suprafata de 10.255 de metri patrati in Sun Plaza, a cincea unitate pe care o opereaza in Capitala. In cadrul magazinului lucreaza o echipa operationala de 70 de persoane. “Sunt peste patru ani de cand ne straduim sa ajungem si in zona Berceni cu un magazin Mobexpert”, a spus Dan Sucu, presedintele Mobexpert. Grupul Mobexpert a rulat anul trecut afaceri de 115 mil. euro.

Flamingo vrea vanzari zilnice de 200.000 de euro

Retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo estimeaza ca va inregistra vanzari zilnice de 100 euro/mp in perioada imediat urmatoare deschiderii magazinului din centrul comercial Sun Plaza, ceea ce inseamna 200.000 de euro pentru suprafata de 2.000 de mp a unitatii. Estimarile au fost realizate pe baza traficului potential si a ofertelor si reducerilor promotionale de pana la 50%. Magazinul din sudul capitalei este primul deschis in retea dupa ce luna trecuta compania a inchis unitatea din centrul comercial Baneasa.

Flamingo a inregistrat anul trecut, potrivit estimarilor ZF, afaceri de peste 80 mil. euro, iar datoriile cumulate au ajuns la 53 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 25.02.2010

In locul turnurilor de locuinte, al birourilor sau al mallurilor, in prezent este asternuta doar zapada, iar semnele de dezghet nu au inceput sa apara in conditiile in care finantarile bancare sunt in continuare blocate.

Investitori spanioli, israelieni sau greci au cumparat de mai bine de trei ani terenuri cu o suprafata de peste 100 de hectare in Capitala, cu intentia de a construi locuinte, birouri sau malluri, dar tavalugul crizei imobiliare i-a prins pe picior gresit, cu banii plasati intr-o piata inghetata.

O analiza a ZF arata ca doar zece din cele mai mari terenuri tranzactionate in perioada 2006 – 2007 au o suprafata de aproape 80 de hectare si au costat aproape jumatate de miliard de euro, dar in prezent pe ele nu s-a construit nimic.

Aceste loturi au fost cumparate de companiile AFI Europe (Israel), Bluehouse (Grecia), Gran Via (Spania), Hercesa (Spania), GEA Prasa (Spania), BelRom (Belgia), Real4You (Austria) si Caelum (Irlanda), care vizau realizarea unor investitii de peste trei miliarde de euro.

Platesc impozite si dobanzi pe aceste terenuri

Aceste terenuri nu au generat pana la ora actuala niciun venit, ba din contra, au fost platite impozite si in unele cazuri dobanzi bancare. Mai important decat atat, preturile au scazut la jumatate, iar business-planurile initiale au fost complet date peste cap: majoritatea investitorilor planuiau ca in cel mult trei ani sa fie cu proiectele dezvoltate si eventual vandute. Nu au reusit in schimb decat sa demoleze, in majoritatea cazurilor, constructiile existente, sa obtina o parte din aprobarile urbanistice si sa deseneze proiecte dupa proiecte, adaptate la noile cerinte din piata imobiliara.

Constructiile? Terenul de 8,3 hectare din apropierea parcului Titan, unde irlandezii de la Caelum si portughezii de la Sonae Sierra planuiau sa deschida in acest an cel mai mare mall din Bucuresti, a fost transformat de copiii din cartier in partie de sanius, dupa ce investitorii nu au reusit sa gaseasca finantare pentru inceperea constructiei.

Unii dezvoltatori sustin ca ar putea incepe anul acesta lucrarile pe aceste terenuri – AFI Europe la un mall pe terenul Laromet sau GEA Prasa un proiect de locuinte pe terenul fostei fabrici de ulei Muntenia din zona Viilor.

La vanzare ar putea aparea discounturi mai mari de 60%

Cu toate acestea, pierderile din neexploatarea terenurilor la momentul potrivit pot fi mai mari de 50%, similare cu scaderea valorii de piata a terenurilor.

Unul dintre putinele avantaje ale faptului ca acesti investitori nu au construit imediat dupa ce au cumparat terenurile este legat de costurile mari de constructie din acea perioada.

“Terenurile respective nu au fost achizitionate in scop speculativ, ci pentru dezvoltarea de proiecte; astfel, desi pare o scadere drastica, dezvoltatorii respectivi au cumparat terenurile nu pentru a le vinde, ci pentru a dezvolta proiecte. Daca o proprietate ar fi totusi scoasa la vanzare, fiind vorba de suprafete foarte mari, pentru a fi o proprietate vandabila, s-ar putea intampla sa vedem discount-uri chiar mai mari de 60%, in conditiile actuale de piata”, apreciaza Laurentiu Lazar, directorul departamentului de evaluari al firmei de consultanta imobiliara Colliers International.

Ce au vrut sa faca dezvoltatorii pe aceste terenuri?

Data fiind dimensiunea loturilor, marea majoritate a proiectelor gandite pentru aceste terenuri prevad constructii cu mai multe utilizari. Spaniolii de la Gran Via, Hercesa si GEA Prasa planuiau in special dezvoltarea de proiecte rezidentiale pe terenurile cumparate in vestul si sudul Bucurestiului.

Gran Via detine platformele fostelor fabrici Tricodava, Electrotehnica si Frigocom din zona Drumul Taberei, GEA Prasa are terenul fostei fabrici de ulei Muntenia, in timp ce Hercesa are un lot de 13 hectare in Ghencea, precum si terenul fostei fabrici de paine Spicul de langa Carrefour Orhideea. Pe toate aceste loturi urma sa fie dezvoltate in special locuinte.

Pe de alta parte, pe alte patru terenuri mari, inghetate in prezent in Bucuresti, ar fi trebuit dezvoltate cate un centru comercial si, eventual, alte cladiri de locuinte sau birouri. Acestea sunt lotul de 15,5 hectare al fabricii Laromet din zona Bucurestii Noi, detinut de AFI Europe, platforma Helitube, detinuta de belgienii de la BelRom, uzina Electroaparataj din Pantelimon (Real 4 You) si lotul din apropierea parcului Titan aflat in proprietatea companiilor Sonae Sierra si Caelum Development.

“Bancile se arata mai deschise la acest inceput de an. Fata de 2009, cand finantarile noi au fost foarte putine, bancile au inceput acum sa analizeze proiectele fezabile”, apreciaza consultantul Colliers.

Cu toate acestea, inceperea unui proiect de mari dimensiuni nu depinde doar de obtinerea finantarii bancare, ci si de o crestere a cererii de spatii comerciale, birouri sau locuinte, care nu da in prezent semne de serioasa revigorare.

Drumul de la achizitia terenului pana la finalizarea proiectului s-a dovedit a fi mai lung decat se asteptau acesti dezvoltatori, dar intr-un final cel putin o parte din banii ingropati in aceste terenuri ar putea iesi la suprafata.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 18.02.2010

Cei mai multi antreprenori cu investitii si castiguri de sute de milioane de euro se feresc de presa constant, si cu atat mai mult cei din imobiliare.

BUSINESS Magazin si-a propus sa creioneze portretele miliardarilor invizibili din imobiliare, pe baza informatiilor disponibile si a descrierilor oferite de catre actori ai pietei care au intrat in contact cu acestia.

“Investitori imobiliari aproape invizibili? As spune Dan Petrescu, dupa parerea mea este cel mai mare”, raspunde, cu o voce aproape soptita, unul dintre cei mai experimentati consultanti imobiliari.

Numele lui Petrescu avea sa se repete in mai multe discutii purtate pe marginea subiectului.

Potrivit mai multor surse din piata, principalele active imobiliare controlate de catre Dan Petrescu sunt spatiile comerciale unde sunt terenurile si zeci de cladiri (“nimeni nu stie exact cate”), dar si spatiile comerciale unde sunt amplasate hipermarketurile Real, galeriile comerciale din fata acestora si, in unele cazuri, spatiile unde se afla un magazin alaturat de tip bricolaj. Cate sunt? “Greu de spus, aproape 20″, spune o sursa avizata din piata, in timp ce o alta indica 16 – 17 unitati.

Aflati mai multe despre principalii actori din piata imobiliara, precum Dan Petrescu, Gabriel Popoviciu (care controleaza alaturi de partenerul sau de afaceri Radu Dimofte proiectul imobiliar Baneasa), Liviu Tudor, Alexander Hergan sau Ioannis Papalekas din numarul de saptamana aceasta al BUSINESS Magazin/ www.businessmagazin.ro.

Dan Petrescu

Cine este: Cei mai multi dintre actorii din real-estate il considera cel mai mare investitor de pe piata. A venit din Germania dupa revolutie si a fost unul dintre primii parteneri de afaceri din tara ai lui Ion Tiriac.

Ce are: Controleaza suprafete mari de terenuri in Capitala si in tara. Mai vizibile sunt cele 15-20 de centre comerciale care includ hipermarketuri Real si galerii comerciale.

Cum este: “Putini stiu toate proprietatile lui, dar el cunoaste fiecare piatra din proiectele sale”.

Alexander Hergan

Cine este: A inceput sa investeasca in tara in 1999, alaturi de mai multi americani.

Ce are: Detine, alaturi de investitori americani, grupul Avrig 35 care a vandut proprietati de aprox. 300 mil. euro si are cca 100 de terenuri in tara, dar si Tower Center International, un turn de birouri in Capitala, care sta gol de aproape doi ani din pricina unui litigiu judiciar. Mai detine sase companii in SUA.

Cum este: “O fire puternica, cu fler de business, dar adeseori dificila. Este greu abordabil si nu comunica”.

Gabriel Popoviciu

Cine este: Unul dintre cei mai puternici si controversati oameni de afaceri romani. S-a intors in tara dupa revolutie si a fost foarte discret pana la retinerea sa, anul trecut, pentru o scurta perioada.

Ce are: Proiectul Baneasa este perla portofoliului lui Popoviciu, care controleaza, alaturi de partenerul sau Radu Dimofte zeci de mii de metri patrati de spatii comerciale, precum si terenuri importante. Are si companiile care opereaza retelele KFC si Pizza Hut, franciza IKEA sau hotelul Howard Johnson.

Radu Dimofte

Cine este: Cel mai important partener de afaceri al lui Popoviciu, mai discret si mai dur decat el.

Ce are: Detine proprietati imobiliare importante, pe langa cele mentionate la Gabriel Popoviciu aflandu-se si parcul de afaceri Metav din apropierea aeroportului Baneasa si centrul comercial care urmeaza sa fie dezvoltat pe spatiul fostei Piete Obor in cadrul unui parteneriat public-privat pentru castigarea caruia cei doi oameni de afaceri s-au asociat cu compania Comnord, controlata de Sorin Creteanu.

Sorin Creteanu

Cine este: Proprietarul firmei de constructii Comnord este constructorul preferat al lui Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte, fiind implicat in proiectul Baneasa.

Ce are: Grupul de firme de constructii Comnord, dar s-a implicat si in dezvoltarea unor proiecte proprii, precum ansamblul rezidential Ten Blocks din Bucuresti. Omul de afaceri s-a asociat si cu grupul de firme al lui Popoviciu si Dimofte, castigand o licitatie pentru constructia unui mall de 120 mil. euro pe locul fostei Piete Obor.

Liviu Tudor

Cine este: Numele sau a fost vehiculat alaturi de alti afaceristi precum Ioan Niculae sau politicieni din Bacau, precum Viorel Hrebenciuc.

Ce are: Controleaza parcurile de birouri West Gate si Novo Park din vestul si nordul Capitalei, fiind cel mai mare proprietar roman de spatii de birouri. Detine producatorul de materiale de constructii Prefabricate Vest si a vandut in urma cu mai multi ani fabrica de ulei Muntenia catre grupul american Bunge.

Cum este: “Un foarte bun manager care si-a construit singur afacerile”.

Ioannis Papalekas

Cine este: Unul dintre cei mai activi investitori greci in imobiliare, Papalekas a fost implicat in vanzarea City Mall, Eliade Tower, PGV Tower si a proiectului mixt UpGround, valoarea cumulata a tranzactiilor depasind jumatate de miliard de euro.

Ce are: Detine un pachet de actiuni in cadrul companiei care dezvolta proiectul mixt UpGround si mai multe terenuri in Bucuresti.

Cum este: “Implicat in toate aspectele dezvoltarii unui proiect si cu o capacitate uriasa de munca”.

Raul Doicescu

Cine este: A intrat in afaceri dupa Revolutie, in domeniul comertului cu materiale de constructii. Apoi a inceput sa ia in antrepriza lucrari, pentru ca ulterior sa infiinteze Bog’art, care a devenit una dintre cele mai importante firme de constructii locale.

Ce are: Detine terenuri in Capitala, mai multe cladiri de birouri. A fost sau este implicat in constructia unora dintre cele mai disputate proiecte din Capitala, precum sediul SRI sau Charles de Gaulle Plaza si Tower Center International.

Nicolae Dumitru

Ce are: Controleaza grupul de firme Niro prin care administreaza zonele comerciale Dragonul Rosu si Europa din nordul Capitalei, acestea fiind primii poli ai comertului postdecembrist. A dezvoltat unul dintre primele ansambluri rezidentiale din Bucuresti, Central Park, cu 458 de locuinte. A anuntat ca va dezvolta, impreuna cu una dintre cele mai mari firme de constructii din China, un proiect de 70 de milioane de euro care va fi compus dintr-un turn cu 22 de etaje.

Aurel Muntean

Cine este: Fost sportiv de performanta, Muntean este unul dintre cei mai bogati oameni din zona Sibiului.

Ce are: Potrivit informatiilor din piata imobiliara, controleaza mai multe hoteluri si spatii comerciale in Bucuresti si in intreaga tara, cele mai cunoscute fiind fostul

Magazin Victoria, Halele Unirea din Capitala si magazinul Dumbrava din Sibiu.

Cum este: Muntean nu lucreaza cu brokeri, “facand parte dintr-o alta lume”.

Sursa : ZF
Autor : Ionut Bonoiu
Data : 16.02.2010

Suma garantata de Guvern pentru achizitionarea de locuinte noi prin programul “Prima casa” ar putea fi majorata la 70.000 – 75.000 de euro, urmand ca plafonul de garantii pentru apartamentele noi sa fie cel putin dublu ca valoare comparativ cu plafonul alocat pentru case deja construite.

Limita garantiilor guvernamentale stabilita prin “Prima casa” va fi men tinuta la 60.000 de euro pentru locuinte deja finalizate si va fi majorata la 75.000 de euro pentru locuintele noi. Deciziile urmeaza sa fie adoptate saptamana viitoare de Guvern.

“Pentru anul 2010, programul Prima casa va fi orientat cu prioritate pentru constructia de locuinte de la zero, de locuinte noi. Vom realiza acest lucru prin doua mecanisme pe care le vom impune in cadrul actului normativ. Pe de o parte, partajarea garantiilor guvernamentale pentru case care sunt gata finalizate pana la 1 ianuarie 2010, unde va fi un plafon mai mic de garantii guvernamentale in comparatie cu ce a fost in 2009, si suplimentarea plafonului de garantii pentru cei care construiesc locuinte de la zero”, a declarat ieri premierul Emil Boc.

Cresc sau nu preturile?

Consultantii imobiliari apreciaza ca dezvoltatorii care au construit locuinte in perioada 2007 – 2008 nu vor putea relua cresterea preturilor deoarece vor avea concurenta din partea companiilor care au decis sa astepte si pot construi acum la preturi sensibil mai mici.

“Oricum ar fi, numai sa fie, sa nu se opreasca programul. Daca garantia va fi mai mare pentru apartamentele noi, vor putea fi incluse si o serie de locuinte mai mari, care nu se incadrau in vechiul program. Nu cred ca cei care cer acum 60.000 de euro pe apartamente noi vor cere 70.000 din cauza acestui program deoarece vor fi lansate alte proiecte la costurile de constructie de astazi, care sunt mai mici”, apreciaza Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Dezvoltatorii imobiliari vorbesc de scaderi de preturi la materialele de constructii de 30 – 40%, in timp ce costul manoperei a fost, de asemenea, redus, in conditiile in care 70.000 de muncitori au ramas fara slujbe in industria constructiilor in 2009.

“Pe noi in continuare nu ne ajuta direct aceasta crestere a plafonului de la programul Prima casa deoarece preturile in cadrul proiectului Asmita pornesc de la circa 130.000 de euro. Cu toate acestea, indirect programul ne ajuta deoarece marea majoritate a apartamentelor vandute anul trecut au fost cu un avans substantial, provenit de cele mai multe ori din vanzarea unor apartamente vechi prin programul Prima casa”, a declarat si Atena Tiplic, director de vanzari al proiectului Asmita Gardens.

Parerile in randul dezvoltatorilor imobiliari sunt impartite, astfel ca in timp ce Ionut Negoita, proprietarul grupului de firme Pro Confort, considera ca majorarea plafonului va duce la cresterea preturilor, Dan Ioan Popp, presedintele dezvoltatorului Impact, incurajeaza masura, apreciind ca piata va fi cea care va dicta daca preturile solicitate sunt sau nu prea mari.

Ce spun bancherii

Bancherii propusesera sa fie considerate locuinte noi cele construite dupa 2008.

De asemenea, au pledat pentru stabilirea unei limite maxime de dobanda, si nu de marja peste un indicator de referinta, considerand ca astfel s-ar da un impuls pietei constructiilor.

Mai mult, au avansat ideea ca in cazul creditelor in euro sa fie stabilit un nivel maxim al cursului de schimb la care clientii sa faca plata ratelor in euro pentru protejarea acestora impotriva riscului de curs de schimb. Plafonarea ar putea fi realizata fie pe baza unei prognoze de curs pe 5 – 6 ani si cu asumearea unui risc rezonabil, fie printr-un instrument financiar de hedging care sa fie cumparat de catre stat de pe piata monetara.

Pentru salvarea proiectelor rezidentiale in desfasurare, bancherii au propus extinderea de la 18 la 30 – 36 de luni a termenului maxim de finalizare, cu conditia ca atat finantarea proiectului in sine, cat si a cumparatorilor de apartamente sa fie realizata de o banca, iar gradul de ocupare al proiectului sa fie, de exemplu, in proportie de 70% cu contracte finantate prin “Prima casa”.

Nu in ultimul rand, bancherii considera ca statul ar putea participa la licitatiile de executare silita ale unor locuinte sau imobile cu mai multe locuinte, pe care ulterior sa le vanda prin “Prima casa” sau prin programe sociale. La inceputul lui ianuarie, Guvernul a decis ca persoanele care incheie pana la 15 februarie 2010 antecontracte de vanzare-cumparare prin “Prima Casa” sa beneficieze in continuare de garantia statului la contractarea creditului, dupa sistemul actual, ulterior programul urmand sa fie modificat, pentru stimularea achizitiei de locuinte noi.

Programul “Prima casa” a fost introdus de Guvern la mijlocul anului trecut. Prin acest program, persoanele pot contracta credite cu un avans de 3.000 de euro pentru o locuinta de maximum 60.000 de euro, cu o rata a dobanzii EURIBOR (rata solicitata intre principalele banci din zona euro la depozitele pe piata interbancara) la 3 luni plus maxim 4% pe an la credite in euro, respectiv ROBOR (rata dobanzii la imprumuturi pe piata interbancara romaneasca) la 3 luni plus maximum 2,5 puncte procentuale. Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de finantator.

Pentru acest an au fost deja realocate aproximativ 500 mil. euro din plafonul total al garantiilor neutilizat in 2009.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 11.02.2010