Zece sperante in imobiliare: cine ar putea incepe investitii de jumatate de miliard de euro in acest an

Numarul santierelor de constructii active scade de la o saptamana la alta. Unii dezvoltatori opresc lucrarile, in timp ce altii finalizeaza investitiile. De unde ar putea veni totusi in acest an cerere pentru materiale de constructii si muncitori din domeniul privat?

Actuala stare de incertitudine asupra intregii economii face ca orice pronostic pozitiv asupra pietei imobiliare sa fie hazardat. Nicio investitie nu mai este sigura atata timp cat este clar ca in urmatoarea perioada vor fi luate masuri care vor duce intr-un final la reducerea puterii de cumparare.

Totusi, zece proiecte sunt programate sa inceapa in acest an, contrar tendintei din piata, dezvoltatorii urmand sa aloce mai mult de jumatate de miliard de euro pentru realizarea acestor proiecte, scrie revista Business Construct. Daca pe rezidential inca este liniste, in zona birourilor si mai ales a centrelor comerciale, o serie de companii sunt in blocstarturi pentru noi investitii.

Unii depind de autorizatii, altii de chiriasi, majoritatea de banci si cu totii stau cu ochii pe mersul economiei.

Nu se mai vorbeste de megaproiectele de 500 de milioane de euro sau un miliard de euro, ci de pasi mai mici, impulsionati de multe ori chiar de catre retaileri.

Acesta este cazul celor mai mari doua investitii programate sa inceapa in vara acestui an: proiectele comerciale Pallady Shopping Center din Titan si Coresi din Brasov, care si-au asigurat in acest an semnatura francezilor de la Auchan pentru operarea unui hipermarket in cele doua centre de retail la care lucrarile de constructie sunt programate sa inceapa in vara acestui an.

Niciunul dintre cei doi dezvoltatori nu mizeaza pe obtinerea unei finantari bancare, banii pentru aceste investitii urmand a proveni in primul rand din fonduri atrase din strainatate.

Retailerii vor sa se extinda

“Nu incepem acest proiect ca vrem noi. Il incepem ca piata ne spune – retaileri ca Auchan si Decathlon – care continua sa se extinda. Pretul materialelor de constructie a scazut cu 30-40%, iar acest lucru ne permite o reducere a chiriilor”, spunea Alexander Hergan, directorul grupului de firme Avrig 35, la evenimentul de lansare a proiectului de 80 de milioane de euro Pallady Shopping Center.

Zona de est a Capitalei a fost neglijata in ultimii ani de catre retaileri, majoritatea investitiilor fiind concentrate in sud si in vest, catre autostrada spre Pitesti.

Recent, in zona, nemtii de la Metro au inaugurat un magazin cash & carry si un hipermarket Real, dar consultantii apreciaza ca zona mai poate absorbi si alte investitii similare. In Brasov competitia este mult mai acerba. Investitorii de la Centerra trebuie sa prinda primul tren in ceea ce priveste proiectele comerciale, in conditiile in care si polonezii de la Echo nu au renuntat la ideea de a construi mallul Korona, iar spaniolii de la Riofisa dau semne ca s-ar intoarce in piata pentru un proiect in acelasi oras.

Dupa ce au platit aproape 80 de milioane de euro pentru fosta platforma Tractorul, zona comerciala pare acum cea mai la indemana, iar realizarea unei investitii de 110 milioane de euro ar putea taia din elanul investitorilor.

Revine Immoeast?

Tot in zona centrelor comerciale, austriecii de la Immoeast ar putea reveni in piata in acest an pentru continuarea a doua investitii blocate la jumatate – Euromall Galati si West Gate Center Craiova.

Dupa ce in urma cu un an si jumatate austriecii au stopat aproape complet investitiile in cele doua proiecte de 150 de milioane de euro, in primavara acestui an Immoeast a venit cu aproximativ 15 milioane de euro pentru a deveni actionar unic al mallurilor.

Companiile care au inceput dezvoltarea celor doua proiecte – Trio Holding si Euromall – ar putea relua lucrarile la un ritm care sa permita deschiderea proiectelor in toamna anului viitor. In paralel, austriecii au recrutat primii manageri romani responsabili cu dezvoltarea proiectelor locale, al caror scop principal este acelasi: continuarea proiectelor din Craiova si Galati.

De ce ar face acest lucru? Zeci de milioane de euro au fost deja investiti in aceste proiecte. In plus, cu circa 300.000 de locuitori fiecare, Galati si Craiova sunt cele mai mari orase din Romania in care nu au fost finalizate in ultimii ani malluri.

Extinderi in parcuri de retail

Inaugurate in 2008, doua dintre cele mai mari parcuri comerciale din Romania vor intra in aceasta vara intr-o noua etapa de extindere. Astfel, in timp ce Gabriel Popoviciu va aloca 22 mil. euro pentru realizarea unui cinematograf si a unei zone de entertainment in cadrul proiectului din Baneasa, cipriotii de la Omilos isi propun sa investeasca 25 mil. euro pentru constructia unui mall in cadrul proiectului ERA Shopping Park din Iasi. Ambii dezvoltatori apeleaza la credite bancare de la consortiile de banci care au finantat si primele faze de dezvoltare pentru a realiza faze complementare ale megaproiectelor, intarindu-si astfel pozitia in raport cu competitorii.

Actionarii si bancile au mizat pe cele doua proiecte circa 300 de milioane de euro, astfel ca o investitie suplimentara de circa 50 de milioane de euro poate fi justificata de faptul ca Baneasa a resimtit in ultimii doi ani lipsa unei zone de distractii, in timp ce proiectul de la Iasi are nevoie de noi investitii pentru a reusi sa atraga un numar mai ridicat de vizitatori in afara orasului. Un prim pas in acest sens va fi realizat pana la sfarsitul acestui an de catre retailerul Decathlon, care va deschide un magazin de articole sportive in cadrul proiectului.

200 mil. euro in birouri in Bucuresti

Piata birourilor din Bucuresti pare in prezent complet neatractiva pentru investitii: circa 300.000 de metri patrati de birouri sunt goale, iar chiriile au scazut chiar si cu 40% in unele zone din oras.

Intr-o serie de proiecte ar putea fi totusi investiti bani in acest an, in proiecte deja incepute sau construite in modelul “build to suit”, la cererea companiei care urmeaza sa il foloseasca. In aceasta categorie intra proiectul care va fi construit pe Bulevardul Expozitiei pentru UniCredit Tiriac Bank, in urma unei investitii de circa 20 de milioane de euro, si ar putea intra si proiectul Raiffeisen Evolution de la statia de metrou Aurel Vlaicu, in conditiile in care austriecii cauta sa isi faca un sediu propriu pentru subsidiara locala a grupului bancar.

Pe de alta parte, Ion Radulea, proprietarul platformei Semanatoarea din vestul Capitalei, asteapta cu fundatia deja sapata obtinerea unei finantari bancare pentru inceperea constructiei la cea de-a doua etapa a proiectului Sema Parc. De ce credit are Radulea nevoie? Aproximativ 40 de milioane de euro.

Un alt investitor care ar putea sa mai aloce in acest an fonduri pentru investitii in birouri este Anchor Grup, care isi propune sa continue lucrarile la imobilul Anchor Plaza Metropol. Investitia totala – 50 de milioane de euro. Principala conditie? Chiriasii, care la randul lor asteapta revenirea cresterii economice.

Ce proiecte ar putea avea bani

110 mil. euro este investitia estimata in realizarea proiectului comercial Coresi din Brasov. Finalizarea primei etape este programata in toamna anului viitor;

80 mil. euro au anuntat ca vor investi Avrig 35 si Cascade in proiectul Pallady Shopping Center din Titan. Finalizare: 2012. Printre chiriasi: Auchan si Decathlon;

100 mil. euro este investitia totala in mallul West Gate Craiova. Immoeast a platit 5 milioane de euro pentru a cumpara 10% din actiuni si ar putea relua in acest an lucrarile la mallul construit pe jumatate;

70 mil. euro ar putea reprezenta investitia in cea de-a doua etapa a proiectului de birouri din cadrul Sema Parc;

50 mil. euro este investitia in Euromall Galati. Proiectul a fost anuntat inca din 2006, dar in prezent lucrarile sunt derulate “la ralanti”;

50 mil. euro este valoarea totala a investitiei anuntate pentru realizarea cladirii de birouri Anchor Plaza Metropol de pe bulevardul Timisoara din Capitala;

25-30 mil. euro ar urma sa investeasca Omilos pentru constructia unui mall de 8.000 de metri patrati in cadrul proiectului ERA Shopping Park din Iasi;

22 milioane de euro au anuntat reprezentantii mallului Baneasa Shopping City ca vor investi pentru realizarea unei zone de entertainment si a unui cinematograf in proiect;

20 milioane de euro este valoarea investitiei estimata pentru cladirea de birouri in care isi va stabili noul sediu subsidiara locala a grupului UniCredit;

36 de etaje ar urma sa aiba turnul SkyTower din zona Aurel Vlaicu, care ar putea gazdui noul sediu al bancii Raiffeisen. Proiectul face parte dintr-o investitie mai ampla cifrata la 250 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga


Falimentul unui bloc de locuinte: trei etaje de beton pentru datorii de 33 milioane euro

Dezvoltatorul proiectului Cortina Residence din nordul Capitalei, care trebuia sa cuprinda 270 de apartamente de lux, a intrat in faliment avand datorii de 33 de milioane de euro catre banci, furnizori si clientii care au platit cel putin cinci milioane de euro avansuri pentru 114 apartamente “de hartie”. Tribunalul Bucuresti a dispus la inceputul acestei luni intrarea in faliment a firmei dezvoltatoare, Cefin Real Estate Alpha, controlata de grupurile Heitman si Cefin, la doar patru luni de la intrarea firmei in procedura de insolventa. “Masa credala este de 33 de milioane de euro, creditorii majoritari fiind bancile Volksbank si Investkredit, cu o pondere de peste 50%”, a declarat pentru ZF Geanina Oancea, senior manager al firmei BDO, lichidatorul judiciar al Cefin Real Estate Alpha.

Principalele active ale firmei, care ar urma sa fie vandute pentru acoperirea datoriilor, sunt terenul de 7.500 de metri patrati din Baneasa si o constructie de trei etaje din beton. In momentul de fata proiectul poate fi evaluat la maximum 15-20 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga


Topul judetelor unde au fost construite cele mai multe locuinte anul trecut. Primele locuri: Bucuresti, Cluj si Suceava

Cele mai multe locuinte au fost construite in judetele in care se afla cele mai mari si mai puternice orase din tara, precum Bucuresti-Ilfov, Cluj, Constanta, Timis sau Iasi. In top 10 intra insa si alte judete din Moldova, precum Suceava sau Neamt, unde remiterile localnicilor plecati la lucru in strainatate au impulsionat piata locuintelor, reiese din datele de la Statistica.

Mai mult de jumatate din cele 62.520 de case construite anul trecut in Romania au fost realizate in zece judete ale tarii, in timp ce la polul opus, in alte zece judete, au fost construite mai putin de 4.000 de locuinte, reprezentand doar 6% din total, reiese dintr-o analiza ZF pe baza datelor de la Institutul National de Statistica.

Dupa regiunea Bucuresti-Ilfov, unde au fost construite anul trecut peste 8.000 de locuinte, in top se mai afla judetele Cluj (6.720), Suceava (4.013), Constanta si Iasi (2.

997), in timp ce la coada clasamentului sunt Mehedinti (118), Tulcea (262), Teleorman (281), Caras-Severin (308) si Covasna (321).

Diferentele intre judete sunt date de numarul locuitorilor, dar si de forta financiara a resedintelor de judet. In plus, in judete precum Neamt sau Suceava au fost de asemenea construite un numar important de case, inclusiv cu ajutorul contributiilor financiare ale localnicilor plecati sa munceasca in strainatate.

“Numarul mare de locuinte construite in Suceava, Neamt sau Iasi este justificat de preturile accesibile ale terenurilor, care permit constructii de sine statatoare, cu gradini ample, in stilul gospodariilor traditionale. Un alt argument il constituie afinitatea proprietarilor, mare parte romani plecati sa lucreze in strainatate, fata de locurile lor natale, unde isi planifica sa locuiasca impreuna cu familia”, spune Mihaela Pana, directorul departamentului rezidential al firmei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

Se construiesc locuinte cu 80% mai mari

In conditiile in care anul trecut au fost demolate doar 5.800 de locuinte, stocul national de case a crescut pana la 8,38 milioane de unitati. Suprafata medie locuibila a acestor case este in prezent mai mica de 39 de metri patrati, echivalentul unor apartamente cu doua camere ingramadite. Anul trecut majoritatea caselor construite au avut suprafete mari, media caselor fiind de aproape 70 de metri patrati, cu 80% mai mari decat casele existente. Acesta a fost si unul dintre motivele pentru care dezvoltatorii imobiliari au ramas cu portofolii mari de apartamente nevandute, dupa ce au construit apartamente spatioase de trei si patru camere, mult mai greu de vandut in conditii de criza.

De atlfel, aproape 60% din locuintele construite in mediul urban anul trecut aveau cel putin trei camere, 19% avand chiar cinci sau mai multe. Cele mai mici locuinte au fost construite anul trecut in judetul Cluj (in medie de 41,5 metri patrati), in timp ce in Giurgiu, Ilfov si Timis au fost realizate cele mai spatioase locuinte, cu suprafete medii de peste 90 de metri patrati.

O casa din cinci nu are apa. Una din trei e fara canalizare

Dotarile a numeroase locuinte realizate in Romania lasa in continuare de dorit. Astfel, 22% din casele realizate in Romania anul trecut nu au apa curenta, 37% din locuinte (peste 20.000) nu au canalizare, in timp ce 28% au incalzire prin sobe.

“Confortul redus al locuintelor terminate se explica prin ponderea mare a celor date in folosinta in mediul rural (49,7%), unde dotarea tehnico-edilitara este insuficienta”, spun reprezentantii Institutului National de Statistica. De altfel, la sate doar 43,8% din casele construite au canalizare, in timp ce in mediul urban procentul e mult mai ridicat – 82,7%.

Casele din lemn continua sa reprezinte o pondere mica din totalul locuintelor construite, de doar 4,9% in mediul rural, respectiv 2,1% in mediul urban.

In schimb, in orase se poate observa o crestere a numarului de locuinte realizate in blocuri, 45,1% din total fiind realizate in cladiri cu cel putin trei etaje.

Case tot mai putine. Minus 7% intr-un an

Recordul de locuinte noi finalizate a fost consemnat in anul 2008, respectiv 67.255 de unitati. Pe fondul crizei, anul trecut a fost deja inregistrata o scadere importanta, de 7%, iar pentru acest an este de asteptat ca regresul sa continue, ca urmare a blocarii a numeroase proiecte pe fondul scaderii vanzarilor. In conditiile in care economia nu da semne de revenire, dezvoltatorii vor amana in continuare investitiile in proiecte de locuinte, iar tinand cont ca durata de executie a unui bloc este, de regula, de 12-18 luni, cel mai probabil nici 2011 nu va fi un an cu livrari importante de unitati locative.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 14.05.2010


Impact vrea sa vanda garsoniere fara pereti si finisaje cu 40.000 de euro

Compania imobiliara Impact, dezvoltatorul proiectului Greenfield din zona Baneasa, ofera cumparatorilor posibilitatea de a-si compartimenta, echipa si finisa singuri apartamentele, oferind o reducere de pret de 40% fata de locuintele vandute “la cheie”. Pentru cei care doresc doar sa echipeze si finiseze singuri apartamentele reducerea de pret este de 30%, in timp ce cumparatorii care vor sa realizeze doar finisajele au un discount de 10%, in programul denumit “do it yourself” rezidential. Astfel, o garsoniera necompartimentata si fara finisaje ar costa in jur de 40.000 de euro, potrivit estimarilor ZF tinand cont ca pe site-ul firmei o garsoniera de 58 de metri patrati in proiectul Greenfield din Baneasa costa in prezent circa 70.000 de euro. Cu acesti bani se poate cumpara un apartament vechi cu doua camere in zone precum Mosilor sau Mihai Bravu, potrivit site-urilor de anunturi imobiliare. Dezvoltatorii cauta in ultima perioada diferite variante de a-si atrage cumparatori, dupa ce vanzarile s-au prabusit, tragand in jos si preturile.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 07.05.2010


Turnurile au invadat Bucurestiul: 24 in ultimul an. Au suficiente locuri de parcare?

In ultimul an au fost finalizate in Bucuresti 24 de blocuri de locuinte sau imobile de birouri cu cel putin 15 etaje fiecare. Pentru aceste proiecte au fost totodata construite peste 4.000 de locuri de parcare. Sunt suficiente sau sufoca si mai mult orasul?

Cate locuri de parcare ar trebui sa aiba cladirile de birouri si blocurile cu locuinte si cate au de fapt? “Pe segmentul de birouri se practica o medie de un loc de parcare la 50-75 de metri patrati”, spune Horatiu Florescu, presedinte al firmei de consultanta imobiliara The Advisers Knight Frank.

Ce inseamna acest lucru? In conditiile in care spatiul mediu alocat unui angajat pe piata birourilor din Bucuresti este in jurul a 10-15 metri patrati, ar trebui ca unul din cinci angajati din cadrul cladirilor de birouri sa aiba un loc de parcare garantat.

Unde parcheaza angajatii fara loc de parcare

De cele mai multe ori ei sunt nevoiti sa parcheze pe strazile din imprejurimi. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care strazile si trotuarele din zonele centrale din Bucuresti sunt invadate in timpul zilei de masini, restrictionand atat traficul rutier, cat si pe cel pietonal.

Unul dintre proiectele de birouri cu cel mai mare numar de locuri de parcare, raportat la suprafata inchiriabila, este ansamblul City Gate, construit in Piata Presei Libere, unde au fost realizate peste 1.000 de locuri de parcare – un loc la circa 43 de metri patrati.

Cu toate acestea, mare parte din angajatii firmelor din Bucuresti sunt nevoiti sa parcheze pe strada, in conditiile in care si parcarile publice sunt insuficiente in interiorul orasului.

“In zona centrala a Capitalei, dupa ora 10.00 nu exista locuri de parcare libere. Daca vrei sa parchezi, ori o faci ilegal, pe trotuar sau blocand alte masini. Mai este o varianta cu firmele care au amenajat parcari pe terenuri unde trebuia sa fie proiecte imobiliare. In acest caz, pretul unei ore de parcare poate varia intre 2 si 5 lei, mai mari decat in parcarile primariei unde costa 1,5 lei ora”, spune Constantin A., un angajat din centrul Bucurestiului.

La bloc, platesti amenda si ai scapat

In ceea ce priveste proiectele rezidentiale noi, ar trebui ca fiecare locuinta sa aiba prevazut cel putin un loc de parcare, in timp ce apartamentele cu suprafete mai mari de 120 de metri patrati ar trebui sa aiba cate doua locuri de parcare.

“Mai exista si posibilitatea sa platesti o amenda la momentul finalizarii in cazul in care ai facut mai putine si poti scapa”, spune Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania.

In proiectul cu 616 apartamente Doamna Ghica Plaza, spre exemplu, au fost realizate insa mai putine locuri de parcare fata de numarul de apartamente: 570 de unitati in parcarea subterana a proiectului, pentru proprietari, si alte 40 de locuri exterioare, destinate vizitatorilor si operatorilor spatiilor comerciale de la parterul blocului.

Unii cumparatori de apartamente nu mai au bani si de parcare

Cu toate acestea, cel putin pentru moment parcarea nu este o problema, in conditiile in care o parte dintre cumparatorii de locuinte nu au mai avut buget si pentru parcare, renuntand astfel la achizitie, in timp ce altii nu au deocamdata nevoie.

“Am vandut din locurile de parcare, dar nu era o obligatie pentru cumparatorii de apartamente, astfel ca am avut si cazuri de persoane care au cumparat garsoniere si nu au nevoie de parcare, deoarece nu au permis de conducere. Pentru apartamentele mari pe care le mai avem putem oferi si doua locuri de parcare”, spune Corina Dordoi, sales manager al ansamblului Doamna Ghica Plaza.

Initial, dezvoltatorii imobiliari solicitau 10.000-15.000 de euro pentru un loc de parcare. Pe masura scaderii vanzarilor, unele companii au inceput sa le ofere cadou, in timp ce altii au ales sa scada pretentiile financiare pana la jumatate.

In ciuda constructiilor realizate in ultimul an in Bucuresti, traficul rutier s-a pastrat in aceiasi parametri datorita scaderii vanzarilor de masini si a economiilor facute la benzina. Ce se intampla dupa ce trece criza?

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 06.05.2010

Related Blogs


Colliers: Suprafata de birouri finalizata la trei luni s-a redus cu 80%, 220.000 mp nu au chiriasi

Suprafata de spatii de birouri finalizata in primele trei luni in Bucuresti a fost cu 80% mai redusa decat in aceeasi perioada din 2009, stocul total ajungand la 1,225 milioane de metri patrati, din care peste 220.000 metri patrati nu au chiriasi, potrivit unui raport al Colliers International citat de Mediafax Business.

In primul trimestru au fost finalizate proiecte de birouri totalizand doar 18.000 de metri patrati, se arata in raportul Colliers.

Desi suprafata tranzactionata a crescut de trei ori fata de perioada ianuarie-martie 2009 si reprezinta mai mult de 70% din cererea totala din anul trecut, gradul de neocupare al spatiilor s-a mentinut la 18,5%.

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 30.04.2010

Related Blogs


Colliers: Suprafata de birouri finalizata la trei luni s-a redus cu 80%, 220.000 mp nu au chiriasi

Suprafata de spatii de birouri finalizata in primele trei luni in Bucuresti a fost cu 80% mai redusa decat in aceeasi perioada din 2009, stocul total ajungand la 1,225 milioane de metri patrati, din care peste 220.000 metri patrati nu au chiriasi, potrivit unui raport al Colliers International citat de Mediafax Business.

In primul trimestru au fost finalizate proiecte de birouri totalizand doar 18.000 de metri patrati, se arata in raportul Colliers.

Desi suprafata tranzactionata a crescut de trei ori fata de perioada ianuarie-martie 2009 si reprezinta mai mult de 70% din cererea totala din anul trecut, gradul de neocupare al spatiilor s-a mentinut la 18,5%.

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 30.04.2010

Related Blogs


Europolis, unul din cei mai mari proprietari de birouri din Bucuresti, ar putea fi scos la vanzare

Grupul bancar austriac Osterreichische Volksbanken ar putea vinde divizia de investitii imobiliare Europolis, unul din cei mai mari proprietari de birouri din Bucuresti, potrivit site-ului PropertyEU, citat de Mediafax Business.

Astfel, Osterreichische Volksbanken, care a inregistrat pierderi de 1,1 miliarde de euro anul trecut, a mandatat banca de investitii Lazard sa analizeze posibilitatea vanzarii unitatii Europolis, in efortul de a revitaliza afacerea.

Grupul bancar a initiat un proces de evaluare a tuturor optiunilor strategice, inclusiv gasirea unui partener pentru Europolis, divizie cu un portofoliu de 1,7 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, a declarat purtatorul de cuvant al investitorului imobiliar Alexander Bosak, pentru PropertyEU. Cititi mai mult pe www.mediafax.biz

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 23.04.2010

Related Blogs


Europolis, unul din cei mai mari proprietari de birouri din Bucuresti, ar putea fi scos la vanzare

Grupul bancar austriac Osterreichische Volksbanken ar putea vinde divizia de investitii imobiliare Europolis, unul din cei mai mari proprietari de birouri din Bucuresti, potrivit site-ului PropertyEU, citat de Mediafax Business.

Astfel, Osterreichische Volksbanken, care a inregistrat pierderi de 1,1 miliarde de euro anul trecut, a mandatat banca de investitii Lazard sa analizeze posibilitatea vanzarii unitatii Europolis, in efortul de a revitaliza afacerea.

Grupul bancar a initiat un proces de evaluare a tuturor optiunilor strategice, inclusiv gasirea unui partener pentru Europolis, divizie cu un portofoliu de 1,7 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, a declarat purtatorul de cuvant al investitorului imobiliar Alexander Bosak, pentru PropertyEU. Cititi mai mult pe www.mediafax.biz

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 23.04.2010

Related Blogs


Topul celor mai mari chiriasi din Bucuresti: zece firme inchiriaza 20 ha de birouri si platesc 40 mil. euro pe an

Zece companii extrem de puternice din economia locala, care au impreuna 70.000 de angajati, ocupa aproape 20% din stocul total de birouri din Capitala, adica peste 200.000 mp in care isi desfasoara activitatea in jur de 20.000 din angajatii acestor companii.

“M-am angajat aici pentru ca imi placea cladirea asta de birouri si m-am interesat ce firme isi au sediul pentru a le putea trimite un CV”, povestea un tanar manager din piata imobiliara felul in care si-a selectat firma pentru care sa lucreze.

Aspectul, utilitatea, pozitionarea si chiar notorietatea unei cladiri de birouri sunt importante pentru majoritatea angajatilor, motiv pentru care Ziarul Financiar a incercat sa stabileasca un top al celor mai importanti chiriasi din cladirile de birouri din Capitala, o piata in care se invart anual intre 160 si 200 de milioane de euro.

Cele mai mari companii private (Petrom si Dacia Renault), trei banci (Raiffeisen, Bancpost si Banca Romaneasca), trei giganti IT (Ericsson, Oracle si HP) si doi din primii trei jucatori din telecom (Vodafone si Cosmote) sunt cei mai importanti chiriasi din Capitala, potrivit firmelor de consultanta imobiliara Colliers si DTZ Echinox, care au raspuns ieri solicitarii ZF.

Cele zece firme au inchiriat in Bucuresti spatii cumulate de circa 228.000 de metri patrati, echivalentul a zece turnuri de birouri cu 15 etaje si o suprafata medie pe etaj de 1.500 de metri patrati.

Factura anuala pentru aceste spatii depaseste cel mai probabil 40 de milioane de euro, fara a lua in calcul costurile de administrare sau cele cu parcarea.

Majoritatea marilor firme au sediul central intr-o cladire din zona Pietei Victoriei – Aviatorilor, departamentele de suport fiind concentrate in parcurile de afaceri din zona Pipera sau din proiectul West Gate din Militari.

Cele zece firme au peste 70.000 de angajati, dar, in cazul Dacia, spre exemplu, cea mai mare parte a acestora sunt in fabrica din Mioveni, in timp ce o mare parte a angajatilor din banci lucreaza in sucursale. In aceste conditii, doar 20.000-25.000 de angajati ai acestor firme lucreaza in cladirile de birouri din Bucuresti.

“De obicei, densitatea este de un angajat la 12-15 metri patrati in head-office (sediu central), respectiv un angajat la 8-10 metri patrati in back-office. In piata locala de birouri predominant este spatiul alocat operatiunilor de back office, unde lucreaza de doua ori mai multi oameni decat in sediile principale, ceea ce ne situeaza mai degraba la o medie de 1 angajat la fiecare 9 metri patrati”, declara Horia Moldovan, consultant in cadrul firmei Colliers International.

Banci precum BCR si BRD, primii doi jucatori de pe piata, ocupa de asemenea spatii de birouri importante in Bucuresti, dar fiecare detine in proprietate cate un imobil de mari dimensiuni – BRD Tower, in Piata Victoriei, respectiv Bucharest Financial Plazza, pe Calea Victoriei, in apropierea palatului CEC.

“In general, companiile multinationale prefera inchirierea in detrimentul achizitionarii de spatii de birouri potrivite activitatii desfasurate. Acestea prefera investitia in dezvoltarea afacerii si nu imobilizarea unei sume importante intr-un spatiu de lucru. Printre companiile proprietari ai spatiilor in care isi desfasoara activitatea se afla Romstal, banci precum CEC, BRD, BCR sau firma de asigurari Asirom”, spune Bogdan Sergentu, head of valuations and consulting in cadrul firmei DTZ Echinox.

In ultima perioada insa, banci precum Raiffeisen sau UniCredit si-au manifestat intentia de a construi propriile cladiri de birouri, in timp ce grecii de la Piraeus chiar au inaugurat un sediu propriu intr-un turn din Piata Victoriei.

In ultimul an si jumatate tranzactiile de inchiriere a unor spatii de mari dimensiuni au fost putine si provocate fie de consolidari, fie din motive exceptionale, cum a fost incendiul de la cladirea Millennium Business Center, care a determinat conducerea Transelectrica sa inchirieze un alt spatiu de birouri cu o suprafata de 6.700 de metri patrati in cladirea Platinum Center din zona Unirii. Potrivit datelor ZF, cea mai mare tranzactie incheiata in ultimul an a fost preluarea de catre grupul Rompetrol a unui spatiu de 9.300 mp in proiectul City Gate din Piata Presei Libere.

Cei mai mari proprietari de birouri din Bucuresti sunt, potrivit informatiilor ZF, fondurile de investitii austriece Immoeast si Europolis si oamenii de afaceri romani Liviu Tudor si Dinu Patriciu.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 22.04.2010

Related Blogs