Cei mai multi bucuresteni care coboara acum la statia de metrou Petrache Poenaru (fosta Semanatoarea) nu se mai indreapta spre zona in care acum 15 ani se construiau anual 600-700 de combine agricole, ci intra in primele doua cladiri de birouri ale proiectului Sema Parc, imbracati la costum sau “casual” pentru firmele de IT sau din alte domenii care isi au sediul acolo.

Langa cele doua imobile imbracate in sticla verde se afla un teren de 1,3 ha, imprejmuit cu un gard de tabla, pe care ar trebui inceputa in acest an constructia la alte doua cladiri de birouri, cu o suprafata inchiriabila de 33.000 de metri patrati, in care ar putea lucra inca cel putin 1.000 de oameni.

Pentru asta insa este nevoie ca firmele sa caute sa faca noi angajari, pentru a avea nevoie de spatiu, iar bancile sa finanteze o buna parte din costurile cu constructia, deoarece putine au fost cazurile in care dezvoltatorii au mizat toti banii proprii pe un proiect imobiliar.

“Suntem in negocieri cu mai multe banci si avem un acord nescris pentru obtinerea unui credit sindicalizat de la doua banci si o societate de leasing. Nu se poate ca piata birourilor sa fie chiar zero in momentul de fata, referindu-ma la proiectele de peste 20.000 de metri patrati, care pot schimba fata orasului”, spune omul de afaceri Ion Radulea, proprietarul platformei de 40 de hectare de la Semanatoarea, destinata realizarii unui megaproiect imobiliar.

Conform planurilor initiale, cele doua cladiri pentru a caror constructie Radulea incearca sa obtina macar 40 de milioane de euro de la banci (dintr-o investitie totala de 70 mil. euro), ar fi trebuit deja sa fie intr-un stadiu avansat de executie, dar criza nu a ocolit niciun investitor in imobiliare.

“Deocamdata criza ne-a tinut in loc un an si jumatate si ne va mai tine un an si jumatate, luand in calcul felul in care era gandit intregul proiect in ansambu, care inainteaza acum la relanti”, spune Radulea, care vrea sa construiasca la Semanatoarea nu doar birouri, ci si locuinte si spatii comerciale.

“Conform planului initial, trebuia lucrat pe mai multe planuri, dar pentru rezidential, desi am finalizat proiectarea, nu am depus inca documentele pentru obtinerea autorizatiei de construire deoarece asteptam momentul in care oamenii vor putea lua un credit pentru un apartament de 200.000-300.000 de euro. Acum se vand doar apartamente de necesitate, nu locuinte in care sa stai o viata”, a mai spus antreprenorul.

Pana la dezghetarea pietei rezidentiale insa, cel mai mare accent este pus tot pe proiectul de birouri, unde Radulea poate spune acum ca si-a aratat expertiza, prin imobilele vandute pentru mai mult de 100 de milioane de euro catre grupul austriac Europolis.

“Am vrea sa incepem pana la jumatatea anului lucrarile la a doua etapa a proiectului de birouri. Am semnat deja contractul de antrepriza, iar in curand vrem sa semnam cu firma care se va ocupa de inchiriere. Suntem in discutii cu potentiali chiriasi. Conditiile solicitate de banci au devenit mai flexibile in ceea ce priveste preinchirierile, de la 60-70% la circa 40-50% din suprafata proiectului”, spune Radulea, care ramane insa sceptic cu privire la sansele ca bancile cu care lucreaza de doua luni si jumatate la o schema de finantare sa ii acorde creditul necesar.

“Indeplinim conditiile financiare cerute de banci, dar nu suntem dispusi sa cheltuim banii proprii si apoi sa auzim bancile ca vor sa mai astepte pana sa acorde finantarea. Orice decizie de creditare trebuie acum aprobata de bancile-mama”, precizeaza omul de afaceri.

Radulea exclude varianta vanzarii unor suprafete de teren din platforma pe care o detine, desi in piata au aparut investitori aflati in cautarea unor investitii cu un grad ridicat de rentabilitate.

“Au aparut si fonduri de investitii care cauta insa randamente anuale de 20-25%, care sunt posibile, dar il transforma pe dezvoltator intr-un simplu vanzator de teren, blocat in proiect pana la finalul acestuia”, spune Radulea, care a preluat Semanatoarea in anul 1999 si a inceput cinci ani mai tarziu conturarea proiectului imobiliar in care valoarea totala a investitiilor este estimata la circa 1,3 miliarde de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 19.03.2010

Valoarea terenurilor achizitionate de dezvoltatorul imobiliar Ablon Group in perioada 2007-2008 pentru constructia de spatii de birouri si locuinte s-a redus cu peste 40% intr-un an, de la 104 milioane de euro la 60 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Evaluarea a fost realizata de compania de servicii imobiliare King Sturge si prezentata intr-un raport al Ablon Group. Dezvoltatorul este controlat in proportie de 31,71% de omul de afaceri maghiar Uri Heller, fondatorul companiei, in timp ce 31,37% din actiuni sunt detinute de Aura Holdings, iar 30,42 % de Volksbank Group.

Ablon Group detine in Romania sase terenuri, insumand aproape 700.000 de metri patrati, dintre care doua in zona Pipera, unul in Mogosoaia, unul pe Bulevardul Timisoara din Capitala, al cincilea in centrul Capitalei si inca unul in nordul Bucurestiului, in apropierea aeroportului Henri Coanda. Cel mai mare proiect al grupului este un complex de birouri in nordul Bucurestiului, investitie estimata in 2008, la anuntarea proiectului, la 280 de milioane de euro. Ablon a blocat insa toate investitiile din Romania pana cand conditiile pietei se vor imbunatati, dupa ce incepuse lucrarile la complexul Sunset Residences din Drumul Taberei.

Sursa : ZF
Autor : Mediafax
Data : 18.03.2010

Intr-o perioada in care retailerii si proprietarii de centre comerciale se plang de scaderea vanzarilor, sudafricanii de la NEPI au facut o a doua achizitie in decurs de cinci luni, preluand pentru circa 40 de milioane de euro spatiile magazinelor Auchan si Bricostore din Pitesti.

Omul de afaceri Alexander Hergan, care con troleaza grupul Avrig 35, a realizat al cincilea exit din imobiliare, renun tand la o parte din centrul comercial Iris din Pitesti, intro tranzactie evaluata la 40 de milioane de euro, luand in calcul si faptul ca New Europe Property Investments (NEPI) va prelua si datoriile facute pentru dezvoltarea acestor spatii.

NEPI a preluat spatiul de 13.600 de metri patrati inchiriat catre Auchan si magazinul de 9.500 de metri patrati in care isi desfasoara activitatea Brico store.

“Contractele de inchiriere catre Auchan si Bricostore genereaza un profit net de 4,67 milioane de euro”, potrivit NEPI.

Intr-un an pot cumpara si galeriile comerciale

Proiectul mai cuprinde doua galerii comerciale, una de 8.000 de metri patrati in fata magazinului Auchan si un alt spatiu de 7.000 de metri patrati denumit Iris Shopping Center, care au ramas in proprietatea grupului Avrig 35, cu optiune de vanzare ulterioara, pe parcursul unui an, in cazul in care gradul de ocupare al spatiilor va creste.

Avrig 35 luase un imprumut de aproape 40 de milioane de euro de la bancile UniCredit Tiriac si Banca Ro maneasca pentru dezvoltarea proiec tului din Pitesti, soldul acestui credit urmand a fi impartit intre cele doua companii.

Reprezentantii Avrig 35 nu au comentat pe seama tranzactiei pana la inchiderea editiei.

Pe langa preluarea acestei datorii, NEPI va emite noi actiuni proprii in va loare de 20,95 milioane de euro care vor fi cedate catre Avrig 35. O parte dintre acestea, in valoare de cinci milioane de euro, vor fi blocate pentru o perioada de cel putin 12 luni, in timp ce restul 15,5 milioane de euro vor fi vandute, aceasta urmand a fi suma lichida din tranzactie.

NEPI a fost asistat in aceasta tran zactie de casa de avocatura Reff & Asociatii, in timp ce de partea vanza torilor sa aflat o echipa a firmei D&B David si Baias.

NEPI si Avrig 35 sau aflat si cu alta ocazie fata in fata intro tranzactie imobiliara, sudafricanii preluand in urma cu doi ani pentru 46,3 milioane de euro un portofoliu de 18 imobile de birouri detinute de Avrig 35.

Sud-africanii de la NEPI, activi pe piata centrelor comerciale

NEPI se afla la a doua achizitie de spatii in centre comerciale in Romania, dupa ce a cumparat in octombrie 2009 proiectul European Retail Park din Braila, intro tranzactie asemanatoare, prin care a preluat datorii, a cedat actiuni proprii si lichiditati, cu o valoare cumulata de 63 de milioane de euro.

NEPI este un fond cu actionari din Africa de Sud, listat pe bursa de la Londra, unde capitalizarea se ridica la 130 de milioane de lire sterline.

De altfel, in ultimii doi ani, sudafricanii sunt singurii care sau aventurat sa faca achizitii de spatii in centre comerciale, in conditiile in care retailerii se plang de scaderea vanzarilor, iar proprietarii de centre comerciale reduc nivelul chiriilor.

Cu toate acestea, achizitiile sunt facute la randamente in jurul a 10% pe an, mult mai mari fata de valorile din urma cu doitrei ani, cand pentru proprietati similare proprietarii nu acceptau sa vanda pentru o rata mai mare de capitalizare de 77,5% anual. Cu alte cuvinte, preturile sunt cu circa 30% mai mici.

Daca in proiectul de la Braila NEPI nu mai are la ora actuala concurenta, in Pitesti Auchan si Bricostore sunt concurati la mica distanta de proiectul Jupiter City, in care sunt deschise unitati ale retailerilor Carrefour si Praktiker, principalii competitori din domeniile hipermarketurilor si retelelor de bricolaj.

Tranzactii de 300 mil. euro

Grupul Avrig 35 este unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe piata locala, realizand in ultimii zece ani proiecte care au fost vandute pentru mai mult de 300 de milioane de euro. Cele mai importante dintre acestea au fost proiectul Iris Shopping Center din cartierul bucurestean Titan, vandut pentru 140 de milioane de euro, respectiv cladirea de birouri Charles de Gaulle Plaza, cedata pentru 80 mil. euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 12.03.2010

Macarale mai pot fi gasite in multe zone ale Capitalei, dar putine dintre acestea continua sa se miste. La noua dintre cele mai mari zece santiere private din Bucuresti, potrivit unei monitorizari din urma cu un an, lucrarile au fost finalizate. In locul lor, nu a mai inceput nimeni sa construiasca.

Cifrele brute de la Statistica arata astfel: scadere de 13,6% a sectorului constructiilor, pana la 11,5 miliarde de euro. Realitatea din teren se traduce intr-un numar mai mic de santiere, in special private, in conditiile in care de aproape doi ani investitorii nu se mai incumeta sa inceapa proiecte noi de locuinte, centre comerciale sau birouri.

Ba mai mult, potrivit unei monitorizari a ZF, la noua din cele mai mari zece santiere private din Bucuresti lucrarile au fost finalizate pe parcursul ultimului an, proiecte care atrageau investitii de aproximativ un miliard de euro, aproape 10% din piata constructiilor pe parcursul anului trecut.

Analiza viza doua malluri (Cotroceni Park si Sun Plaza, care au atras investitii cumulate de 500 de milioane de euro), cinci ansambluri de locuinte (Rasarit de Soare, Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza, New Town si InCity Residences cu un total de peste 3.000 de locuinte) si doua proiecte de birouri (City Gate si Floreasca Plaza, cu o suprafata inchiriabila cumulata de 77.000 de metri patrati). Pe santierele acestor proiecte in urma cu un an se aflau aproximativ 5.000 de muncitori.

Intre timp, locul lor a fost luat de oamenii din comert, in malluri, de angajatii unor firme precum Oracle, Romtelecom sau Rompetrol, in cladirile de birouri si de o parte dintre cumparatorii de apartamente, care au gasit resursele sa achite integral locuintele finalizate.

Paradoxal, in prezent, cand toata lumea vorbeste de o scadere a preturilor in constructii de 20-30% sau chiar mai mari, nimeni nu se inhama la noi proiecte. Pentru ca astazi nu este cerere. Intrebati de potentialul pietei pe termen mediu si lung, toti managerii din imobiliare spun ca actuala criza “nu schimba fundamentele pietei”: este nevoie de locuinte noi, spatii comerciale si birouri moderne. Doar ca nimeni nu are acum curajul sa “produca” pentru niste clienti care se feresc de decizii importante.

In aceste conditii, de la furnizorii de materiale pana la simplii muncitori din constructii, toti isi indreapta atentia catre proiecte publice. Stadionul National sau pasajul Basarab sunt insa printre putinele proiecte de mari dimensiuni aflate in derulare, care nu pot insa compensa contractia din domeniul privat.

Semnale de revenire a investitorilor sunt, dar extrem de firave. Toti cauta insa “oportunitatile” care sa compenseze gradul de risc existent pe piata: terenuri ieftine, in zone centrale, cu acces la metrou, pentru care ar putea gasi mai usor chiriasi la primul semnal de revenire a pietei.

Pana ca acest lucru sa se intample, va prezentam ce s-a ales de proiectele imobiliare care anuntau “schimbarea la fata” a Bucurestiului.
Proiecte oprite pe parcurs
In locul inceperii unor proiecte noi, intre timp, numeroase alte proiecte au fost oprite in diferite stadii, in timp ce altele nu au mai fost incepute deloc.
La categoria mari santiere oprite, cel mai vizibil obiectiv este cel de la Casa Radio din zona Eroilor, unde dificultatile in a gasi finantare si contestarea PUZ-ului de catre Primaria sectorului 1 au dus la stoparea unuia dintre cele mai mari proiecte imobiliare din oras.
La categoria cladiri de birouri, pe bulevardul Timisoara din vestul orasului sau pe strada Frumoasa din apropierea Pietei Victoriei, pot fi zarite doar doua siluete ale unor imobile stopate din cauza dificultatilor de a gasi chiriasi. Pe bulevardul Timisoara compania Anchor Grup ar fi trebuit sa finalizeze inca de anul trecut cladirea Anchor Plaza Metropol, dar a oprit lucrarile, in timp ce compania Primavera Development cauta de mai bine de un an chiriasi pentru un imobil de 3.200 de metri patrati din centrul Capitalei, a carui structura a fost finalizata, dar finisajele sunt amanate pana la gasirea clientului.
In ceea ce priveste piata rezidentiala, cea mai mare parte a proiectelor incepute in 2007 au fost duse la capat, cel putin la prima etapa de constructie, in timp ce din 2008 dezvoltatorii nu s-au mai incumetat sa inceapa constructia, astfel ca un numar destul de redus de proiecte au fost blocate pe parcurs.
Cel mai “celebru” caz este cel al proiectului Planorama din Colentina, dar acesta nu este tocmai un caz izolat. Constructia blocului Blue Tower din Colentina a fost de asemenea blocata intr-un moment in care lucrarile erau executate in proportie de 85%, iar, mai recent, ansamblul Cortina Residence a fost oprit la stadiul in care structura era realizata in proportie de 65%. Care ar trebui sa fie concretizarea acestor trei santiere? Realizarea a 1.500 de apartamente noi. Dezvoltatorii acestor proiecte au insa mari dificultati in a finanta constructia, companiile care ar trebui sa construiasca Blue Tower si Cortina se afla in insolventa, iar dezvoltatorul proiectului Planorama sa afla inca la mana cumparatorilor si a bancii pentru a obtine fondurile necesare finalizarii primului bloc din cele patru ale proiectului de peste 1.000 de locuinte.
Scaderea vanzarilor a prabusit insa si aceasta piata, care se dublase intre 2005 si 2008. Astfel, anul trecut au fost finalizate in Bucuresti 6.912 locuinte, in scadere cu 17% fata de 2008, iar pentru anul acesta nu este exclusa o revenire la cifrele din 2004-2005, pe fondul numarului mare de proiecte blocate.
Proiecte care nu au mai fost Incepute
Bucurestiul are sanse sa redevina un imens santier, luand in calcul terenurile cumparate de catre dezvoltatorii imobiliari pentru realizarea de malluri sau ansambluri rezidentiale, a caror constructie nu a fost inca inceputa. Lista proiectelor “pe hartie” poate fi considerata interminabila. Care dintre acestea vor fi totusi realizate?
In ceea ce priveste mallurile, piata este supra-saturata la nivel de proiecte. Dintre acestea, la nivel declarativ, ar putea incepe anul acesta lucrarile la trei dezvoltari – Pallady Shopping Center (estul orasului), Collosseum (Chitila) si AFI Laromet (Bucurestii Noi). In stand by insa se mai afla proiectele ParkLake Plaza (Titan), Promenada Mall (Floreasca), Colentina Mall, Galleria Bucharest si alte proiecte de centre comerciale, al caror viitor este mai mult sau mai putin incert. Pe segmentul de locuinte, septembrie 2008 a fost ultima luna in care dezvoltatorii imobiliari s-au mai incumetat sa anunte inceperea lucrarilor la noi proiecte. Unul dupa altul insa au renuntat la ideea de a construi in aceasta perioada, fie ca erau proiecte in vestul orasului (Infinity Residence sau Dimri Ghencea) sau in nordul Capitalei (North Park sau Garden of Eden).
Unde se mai lucreaza
Muncitorii de pe santierul magazinului Cocor din centrul Capitalei au finalizat cea mai mare parte a lucrarilor exterioare, astfel ca in prezent cei mai multi se concentreaza asupra finisajelor, in conditiile in care proiectul ar trebui finalizat in vara acestui an. Alte trei proiecte care ar trebui finalizate in urmatoarele luni sunt cladirile de birouri Nusco Tower, Euro Tower si Lakeview, situate in apropierea statiei de metrou Aurel Vlaicu din nordul orasului. La fel ca si in cazul Cocor, care este ultimul proiect comercial aflat in constructie in Bucuresti, si cele trei proiecte de pe Barbu Vacarescu sunt printre ultimele cladiri de birouri situate in zone centrale, cu acces la metrou, aflate in constructie. Cele mai mari ansambluri de locuinte la care inca se mai lucreaza sunt UpGround din Pipera si Vivenda de pe bulevardul Basarabiei, cu un numar cumulat de 1.000 de apartamente care ar trebui finalizate in acest an. Si aceste proiecte, ca si cele de birouri sau proiectul de reabilitare a magazinului Cocor au fost incepute in perioada de boom imobiliar, in care costurile cu materialele de constructii erau la nivel maxim.

Proiecte finalizate in ultimul an

Sun Plaza

* 200 mil. euro investitie
* 80.000 mp suprafata inchiriabila
* 130 de magazine
* Proprietar: Sparkassen Immobilien
* Finalizare: februarie 2010
* Zona: Piata Sudului
* Chiriasi cheie: Cora, BauMax, Mobexpert, Cinema City

City Gate

* 100 mil. euro investitie
* 44.000 mp suprafata inchiriabila
* Dezvoltator: GTC
* Finalizare: T1 2010
* Zona: Piata Presei Libere
* Chiriasi: Rompetrol, Romtelecom, Millennium Bank

Cotroceni Park

* 300 mil. euro investitie
* 79.000 mp suprafata inchiriabila
* 200 de magazine
* Proprietar: AFI Europe
* Finalizare: octombrie 2009
* Zona: Bd. Timisoara
* Chiriasi cheie: Real, Cinema City, Inditex, C&A

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 11.03.2010

Macarale mai pot fi gasite in multe zone ale Capitalei, dar putine dintre acestea continua sa se miste. La noua dintre cele mai mari zece santiere private din Bucuresti, potrivit unei monitorizari din urma cu un an, lucrarile au fost finalizate. In locul lor, nu a mai inceput nimeni sa construiasca.

Cifrele brute de la Statistica arata astfel: scadere de 13,6% a sectorului constructiilor, pana la 11,5 miliarde de euro. Realitatea din teren se traduce intr-un numar mai mic de santiere, in special private, in conditiile in care de aproape doi ani investitorii nu se mai incumeta sa inceapa proiecte noi de locuinte, centre comerciale sau birouri.

Ba mai mult, potrivit unei monitorizari a ZF, la noua din cele mai mari zece santiere private din Bucuresti lucrarile au fost finalizate pe parcursul ultimului an, proiecte care atrageau investitii de aproximativ un miliard de euro, aproape 10% din piata constructiilor pe parcursul anului trecut.

Analiza viza doua malluri (Cotroceni Park si Sun Plaza, care au atras investitii cumulate de 500 de milioane de euro), cinci ansambluri de locuinte (Rasarit de Soare, Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza, New Town si InCity Residences cu un total de peste 3.000 de locuinte) si doua proiecte de birouri (City Gate si Floreasca Plaza, cu o suprafata inchiriabila cumulata de 77.000 de metri patrati). Pe santierele acestor proiecte in urma cu un an se aflau aproximativ 5.000 de muncitori.

Intre timp, locul lor a fost luat de oamenii din comert, in malluri, de angajatii unor firme precum Oracle, Romtelecom sau Rompetrol, in cladirile de birouri si de o parte dintre cumparatorii de apartamente, care au gasit resursele sa achite integral locuintele finalizate.

Paradoxal, in prezent, cand toata lumea vorbeste de o scadere a preturilor in constructii de 20-30% sau chiar mai mari, nimeni nu se inhama la noi proiecte. Pentru ca astazi nu este cerere. Intrebati de potentialul pietei pe termen mediu si lung, toti managerii din imobiliare spun ca actuala criza “nu schimba fundamentele pietei”: este nevoie de locuinte noi, spatii comerciale si birouri moderne. Doar ca nimeni nu are acum curajul sa “produca” pentru niste clienti care se feresc de decizii importante.

In aceste conditii, de la furnizorii de materiale pana la simplii muncitori din constructii, toti isi indreapta atentia catre proiecte publice. Stadionul National sau pasajul Basarab sunt insa printre putinele proiecte de mari dimensiuni aflate in derulare, care nu pot insa compensa contractia din domeniul privat.

Semnale de revenire a investitorilor sunt, dar extrem de firave. Toti cauta insa “oportunitatile” care sa compenseze gradul de risc existent pe piata: terenuri ieftine, in zone centrale, cu acces la metrou, pentru care ar putea gasi mai usor chiriasi la primul semnal de revenire a pietei.

Pana ca acest lucru sa se intample, va prezentam ce s-a ales de proiectele imobiliare care anuntau “schimbarea la fata” a Bucurestiului.
Proiecte oprite pe parcurs
In locul inceperii unor proiecte noi, intre timp, numeroase alte proiecte au fost oprite in diferite stadii, in timp ce altele nu au mai fost incepute deloc.
La categoria mari santiere oprite, cel mai vizibil obiectiv este cel de la Casa Radio din zona Eroilor, unde dificultatile in a gasi finantare si contestarea PUZ-ului de catre Primaria sectorului 1 au dus la stoparea unuia dintre cele mai mari proiecte imobiliare din oras.
La categoria cladiri de birouri, pe bulevardul Timisoara din vestul orasului sau pe strada Frumoasa din apropierea Pietei Victoriei, pot fi zarite doar doua siluete ale unor imobile stopate din cauza dificultatilor de a gasi chiriasi. Pe bulevardul Timisoara compania Anchor Grup ar fi trebuit sa finalizeze inca de anul trecut cladirea Anchor Plaza Metropol, dar a oprit lucrarile, in timp ce compania Primavera Development cauta de mai bine de un an chiriasi pentru un imobil de 3.200 de metri patrati din centrul Capitalei, a carui structura a fost finalizata, dar finisajele sunt amanate pana la gasirea clientului.
In ceea ce priveste piata rezidentiala, cea mai mare parte a proiectelor incepute in 2007 au fost duse la capat, cel putin la prima etapa de constructie, in timp ce din 2008 dezvoltatorii nu s-au mai incumetat sa inceapa constructia, astfel ca un numar destul de redus de proiecte au fost blocate pe parcurs.
Cel mai “celebru” caz este cel al proiectului Planorama din Colentina, dar acesta nu este tocmai un caz izolat. Constructia blocului Blue Tower din Colentina a fost de asemenea blocata intr-un moment in care lucrarile erau executate in proportie de 85%, iar, mai recent, ansamblul Cortina Residence a fost oprit la stadiul in care structura era realizata in proportie de 65%. Care ar trebui sa fie concretizarea acestor trei santiere? Realizarea a 1.500 de apartamente noi. Dezvoltatorii acestor proiecte au insa mari dificultati in a finanta constructia, companiile care ar trebui sa construiasca Blue Tower si Cortina se afla in insolventa, iar dezvoltatorul proiectului Planorama sa afla inca la mana cumparatorilor si a bancii pentru a obtine fondurile necesare finalizarii primului bloc din cele patru ale proiectului de peste 1.000 de locuinte.
Scaderea vanzarilor a prabusit insa si aceasta piata, care se dublase intre 2005 si 2008. Astfel, anul trecut au fost finalizate in Bucuresti 6.912 locuinte, in scadere cu 17% fata de 2008, iar pentru anul acesta nu este exclusa o revenire la cifrele din 2004-2005, pe fondul numarului mare de proiecte blocate.
Proiecte care nu au mai fost Incepute
Bucurestiul are sanse sa redevina un imens santier, luand in calcul terenurile cumparate de catre dezvoltatorii imobiliari pentru realizarea de malluri sau ansambluri rezidentiale, a caror constructie nu a fost inca inceputa. Lista proiectelor “pe hartie” poate fi considerata interminabila. Care dintre acestea vor fi totusi realizate?
In ceea ce priveste mallurile, piata este supra-saturata la nivel de proiecte. Dintre acestea, la nivel declarativ, ar putea incepe anul acesta lucrarile la trei dezvoltari – Pallady Shopping Center (estul orasului), Collosseum (Chitila) si AFI Laromet (Bucurestii Noi). In stand by insa se mai afla proiectele ParkLake Plaza (Titan), Promenada Mall (Floreasca), Colentina Mall, Galleria Bucharest si alte proiecte de centre comerciale, al caror viitor este mai mult sau mai putin incert. Pe segmentul de locuinte, septembrie 2008 a fost ultima luna in care dezvoltatorii imobiliari s-au mai incumetat sa anunte inceperea lucrarilor la noi proiecte. Unul dupa altul insa au renuntat la ideea de a construi in aceasta perioada, fie ca erau proiecte in vestul orasului (Infinity Residence sau Dimri Ghencea) sau in nordul Capitalei (North Park sau Garden of Eden).
Unde se mai lucreaza
Muncitorii de pe santierul magazinului Cocor din centrul Capitalei au finalizat cea mai mare parte a lucrarilor exterioare, astfel ca in prezent cei mai multi se concentreaza asupra finisajelor, in conditiile in care proiectul ar trebui finalizat in vara acestui an. Alte trei proiecte care ar trebui finalizate in urmatoarele luni sunt cladirile de birouri Nusco Tower, Euro Tower si Lakeview, situate in apropierea statiei de metrou Aurel Vlaicu din nordul orasului. La fel ca si in cazul Cocor, care este ultimul proiect comercial aflat in constructie in Bucuresti, si cele trei proiecte de pe Barbu Vacarescu sunt printre ultimele cladiri de birouri situate in zone centrale, cu acces la metrou, aflate in constructie. Cele mai mari ansambluri de locuinte la care inca se mai lucreaza sunt UpGround din Pipera si Vivenda de pe bulevardul Basarabiei, cu un numar cumulat de 1.000 de apartamente care ar trebui finalizate in acest an. Si aceste proiecte, ca si cele de birouri sau proiectul de reabilitare a magazinului Cocor au fost incepute in perioada de boom imobiliar, in care costurile cu materialele de constructii erau la nivel maxim.

Proiecte finalizate in ultimul an

Sun Plaza

* 200 mil. euro investitie
* 80.000 mp suprafata inchiriabila
* 130 de magazine
* Proprietar: Sparkassen Immobilien
* Finalizare: februarie 2010
* Zona: Piata Sudului
* Chiriasi cheie: Cora, BauMax, Mobexpert, Cinema City

City Gate

* 100 mil. euro investitie
* 44.000 mp suprafata inchiriabila
* Dezvoltator: GTC
* Finalizare: T1 2010
* Zona: Piata Presei Libere
* Chiriasi: Rompetrol, Romtelecom, Millennium Bank

Cotroceni Park

* 300 mil. euro investitie
* 79.000 mp suprafata inchiriabila
* 200 de magazine
* Proprietar: AFI Europe
* Finalizare: octombrie 2009
* Zona: Bd. Timisoara
* Chiriasi cheie: Real, Cinema City, Inditex, C&A

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 11.03.2010

Ministerul Culturii a devenit unul dintre cei mai activi investitori pe piata constructiilor, dupa ce a atribuit sau are in proces de atribuire licitatii de peste 150 mil. euro pentru reabilitarea unor cladiri de interes cultural, precum Biblioteca Nationala sau Teatrul National Bucuresti, proiecte finantate cu bani de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Ministerul a cheltuit deja 100 de milioane de euro dintr-un imprumut contractat in 2006 de la BDCE, care expira in 2009, dar a fost prelungit pana in 2011, iar valoarea finantarii a crescut de la 116 milioane de euro la 300 de milioane de euro.

In conditiile in care Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Ministerul Transporturilor intarzie inceperea unor licitatii pentru proiecte majore de investitii, constructorii trebuie sa se multumeasca cu proiecte mai mici, asa cum sunt cele de reabilitari de cladiri de patrimoniu.

De altfel, licitatiile organizate de Ministerul Culturii au atras interesul unora dintre cele mai mari companii de constructii. Proiectele vor crea sute de locuri de munca si vor genera cerere de produse de la furnizorii de materiale pentru finisaje.

“Imprumutul de 116 milioane de euro pe care l-am contractat in 2006 avea termen de finalizare la sfarsitul anului trecut, insa a fost prelungit pana la sfarsitul anului trecut, pentru ca alocatiile bugetare pentru cofinantarea proiectelor a fost redusa. Avem un grad de absorbtie ridicat la acest credit, avand in vedere ca pana in prezent au fost cheltuiti 100 de milioane de euro”, afirma Bogdan Bogdan Trambaciu, directorul Unitatii de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii.

In martie 2006 a fost semnat de catre Guvern si Presedintele Romaniei Memorandumul de imputernicire a Ministerului Finantelor pentru identificarea si atragerea de resurse financiare, pentru finantarea programului de restaurare a 23 de monumente istorice si institutii publice de cultura.

Pana in prezent a fost deja reabilitat Teatrul

Maghiar din Cluj, Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniul Cultural National Botosani (DJCCPCNB), Muzeul Brukhenthal din Sibiu, DJCCPCN Salaj, iar anul acesta vor fi incheiate lucrarile de restaurare ale Muzeului Colectiilor de Arta, Muzeul Grigore Antipa si Palatul “Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa.

“Pentru proiectele de anul acesta bugetul alocat de guvern, de 50 de milioane de euro, acopera doar jumatate din investitiile necesare, insa speram ca vom primi necesarul de bani la urmatoarea rectificare bugetara”, sustine Trambaciu.

Majorare cu 50% a contractului de reabilitare a Bibliotecii Nationale

Contractul de constructie a Bibliotecii Nationale a Romaniei a fost majorat prin negociere directa la inceputul lunii martie cu peste 50%, pana la 99 mil. euro, fara TVA, dupa ce a fost integrat si corp Aula si corp tehnic, initial fiind licitata doar reabilitarea corpului central.

Compania de constructii Aedificia Carpati, detinuta de omul de afaceri Petre Badea, a castigat anul trecut contractul de reabilitare a Bibliotecii Nationale, contract in valoare de 64,3 mil. euro fara TVA, cu o durata de executie de 30 de luni, majorarea derulata in martie fiind de 34,8 mil. euro. “Corpul Aula si corpul tehnic nu au fost cuprinse in prima parte a licitatiei, pentru ca nu erau prinse in acordul cadru de imprumut cu BDCE. Contractul a fost atribuit prin negociere directa, pentru ca era imposibil tehnic ca lucrarea sa fie castigata de alt constructor, avand in vedere ca cele doua corpuri sunt legate de corpul central”, explica Trambaciu.

Castigatorul reabilitarii TNB, anuntat la sfarsitul lunii

Ministerul Culturii va anunta la sfarsitul lunii castigatorul licitatiei de reabilitare a Teatrului National din Bucuresti, contract estimat la circa 51 mil. euro fara TVA, pentru care se lupta 10 consortii si companii de constructii. Institutia va mai scoate anul acesta la licitatie reabilitarea Muzeului Taranului Roman (8 mil. euro), Opera Nationala (11 mil. euro), Sala Omnia (3 mil. euro) si Muzeul Kalinderu (2 mil. euro).

Teatrul National Bucuresti

Valoarea investitiei: 51 mil. euro, fara TVA

Durata de executie: 28 de luni

Obiectivul proiectului: reabilitarea cladirii TNB si dublarea numarului de locuri in salile de spectacol, de la 1.720 la peste 3.100.

Stadiul proiectului: pe 22-23 martie va fi anuntat castigatorul licitatiei.

Muzeul Taranului Roman

Valoarea investitiei: 8 milioane de euro

Obiectivul proiectului: reabilitarea cladirii muzeului

Stadiul proiectului: urmeaza sa fie demarata licitatia.

Opera Nationala

Valoarea investitiei: 11 milioane de euro

Obiectivul proiectului: reabilitarea cladirii Operei Nationale

Stadiul proiectului: urmeaza sa fie demarata licitatia.

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie
Data : 09.03.2010

Sven Lemmes, country manager al companiei de dezvoltare imobiliara AIG Lincoln, spune ca a reinceput sa analizeze oportunitati pentru a achizitiona terenuri pentru proiecte noi, in special de birouri in Bucuresti, dupa ce in urma cu un an compania americana nu se apropia nici de terenuri cu un pret mai mic cu 75% fata de perioada de boom.

AIG Lincoln va finaliza in urmatoarele doua luni primul proiect de birouri al companiei pe piata locala, cladirea Lakeview de pe strada Barbu Vacarescu, realizata in parteneriat cu un fond imobiliar detinut de Dinu Patriciu, in urma unei investitii de 50 de milioane de euro.

“Am reinceput sa ne uitam dupa terenuri in Bucuresti, in conditiile in care proiectul Lakeview este aproape finalizat. Bucurestiul reprezinta o piata destul de mica, astfel ca in ultimii trei ani am vazut aproape toate terenurile bune din oras. Problema este ca majoritatea loturilor sunt pentru proiecte care erau prea mari inca de dinainte de criza. In conditiile actuale de piata acestea sunt cu atat mai mari, iar noi suntem interesati mai degraba de proiecte mici, de 8.000-10.000 de metri patrati”, a declarat pentru ZF directorul firmei americane.

In piata spatiilor de birouri au inceput in prima parte a anului sa apara si primele vesti bune, dupa un an 2009 aproape dezastruos in ceea ce priveste inchirierile sau inceperea unor proiecte noi. O serie de companii precum Rompetrol sau Transelectrica au semnat noi contracte de inchiriere, in timp ce reprezentantii Raiffeisen au anuntat ca sunt in cautarea unui teren pentru realizarea unui proiect propriu.

Chiriile au scazut insa foarte mult, dar proprietarii unor imobile de clasa A situate in apropierea statiilor de metrou Piata Victoriei, Aviatorilor sau Aurel Vlaicu continua sa solicite chirii lunare de 16-18 euro/mp sau chiar mai mult.

“Fara un nivel al preinchirierilor de cel putin 35% si un randament anual substantial mai mare de 10% nu am incepe niciun proiect in perioada asta”, a mai spus reprezentantul AIG/Lincoln.

Din inchirierea proiectului Lakeview in care, potrivit informatiilor din piata, in urmatoarea perioada se vor muta firmele Colgate-Palmolive, PricewaterhouseCoopers si Royal Bank of Scotland, AIG Lincoln si Black Sea Global Properties (fond detinut de Dinu Patriciu) vor obtine venituri din chirii de aproximativ 5 milioane de euro anual, respectiv un randament de 10%, tinand cont de nivelul mediu vehiculat al chiriilor.

“Mai avem de inchiriat etajul 14, ultimul, cu o suprafata de circa 760 de metri patrati, pe care cerem o chirie de 18 euro/metrul patrat si un contract pe o perioada de cinci ani. Este spatiul cu cea mai buna priveliste si poate fi suficient pentru o firma de avocatura, de publicitate sau de consultanta.”

Lakeview are o suprafata inchiriabila de 24.000 de metri patrati, astfel ca gradul de inchiriere este de aproape 97%. AIG Lincoln isi va muta, de asemenea, sediul in aceasta cladire, insa din pozitia de chirias

intr-un spatiu contractat anterior de o alta companie, care a decis sa subinchirieze.

Finalizarea cladirii a prezentat o intarziere de peste trei luni, fapt ce nu a afectat insa clauzele contractuale acceptate cu chiriasii.

“Niciunul dintre chiriasi nu a decis sa plece si nici nu au fost renegociate chiriile agreate initial. Bineinteles, aveam in contracte stipulate clauze de penalizare pentru intarziere”, a mai spus germanul Lemmes, fara a intra in detalii.

AIG Lincoln are in biroul din Bucuresti 21 de angajati, jumatate dintre acestia activand in zona de property management (administrare a proprietatilor), in care firma intentioneaza sa preia noi contracte.

“Vrem sa ne extindem pe partea de property management pentru a putea furniza servicii unor chiriasi internationali care doresc sa fie asistati de aceeasi firma pe toate pietele din regiune.”

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 05.03.2010

Preturile apartamentelor vechi din Bucuresti au continuat sa scada si in luna februarie a acestui an, proprietarii solicitand in medie pentru o garsoniera 42.303 euro (-0,4%), in timp ce pentru apartamentele cu patru camere pretentiile au scazut cu 8,77%, pana la 113.887 euro, potrivit unei monitorizari realizate de site-ul anunturiparticulari.ro.

Pentru un apartament cu doua camere proprietarii cer 66.395 de euro (-3,64%), in timp ce pentru trei camere valorile medii solicitate sunt de 94.228 de euro (-0,83%).

In acelasi timp, reprezentantii site-ului imobiliare.ro spun ca pretul mediu al apartamentelor vechi din Bucuresti este de 1.254 de euro/metrul patrat, in scadere cu 1,1% fata de luna ianuarie.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 02.03.2010 – 11:04

Asociatia Pro BCA, care controleaza circa 70% dintr-o piata de 200 mil. euro, acuza bancile ca au pretentii exagerate cand acorda finantari pentru firmele din industrie, in timp ce guvernul s-a transformat in cel mai sigur client al lor.

“Statul a luat anul trecut 15 miliarde de euro de la banci si a devenit astfel cel mai sigur client, iar aceasta situatie a dus indirect la oprirea creditarii in economie. Pentru ca au avut acest debuseu bun si sigur au avut pretentii exagerate fata de agentii economici”, spune Nicolae Dusu, presedintele Asociatiei Pro BCA si presedintele companiei Celco Constanta, un business de 25 mil. euro.

Producatorii cer si reducerea dobanzii de referinta cu 1,5% pana la inceputul semestrului doi, astfel ca in iulie aceasta ar trebui sa ajunga la 6%.

“Consideram ca acest nivel al dobanzii de referinta este absolut necesar pentru deblocarea reala a creditarii firmelor, premisa fundamentala pentru reluarea cresterii economice. Daca reducerea pana la 6% va fi facuta abia la sfarsitul anului, va fi ca atunci cand unui pacient i se acorda insulina prea tarziu. In acest moment nu mai exista creditare pentru sectorul industrial”, afirma Marius Marin, directorul executiv al Pro BCA si CEO al grupului Macon-Simcor, o afacere de 63 mil. euro. El considera ca daca bancile nu vor acorda finantari pentru firmele solvabile, care inca au lichiditati, chiar daca businessul este in scadere, in 2012 nu vor mai avea pe cine sa crediteze, pentru ca multe firme vor disparea.

Producatorii sustin ca anul acesta va fi mai dificil decat 2009, pentru ca piata de zidarie (caramida si BCA) va continua sa se comprime cu 10%, dupa ce in 2009 scaderea a fost de 30%, una dintre consecinte fiind ca unul dintre producatorii mari ar putea sa intre in insolventa. Situatia s-a regasit si in 2009, cand producatorul de BCA Ecoblock din judetul Constanta, care avea o cota de piata de 6%, a intrat in insolventa.

“Cred ca un nume mare din industria de zidarie va intra in insolventa anul acesta, avand in vedere ca cererea a scazut foarte mult, iar presiunea pe scaderea preturilor de vanzare in conditiile in care costul materiei prime si al utilitatilor creste este ridicata. Nu stiu deocamdata cine va fi cel care va intra in insolventa. Supravietuirea companiilor dincolo de 2010 depinde de un bun management al resurselor, de eficientizarea costurilor si posibilitatile de reducere a marjelor de profit”, spune Marius Marin, directorul executiv al Asociatiei Pro BCA.

Asociatia Pro BCA se va transforma pana la sfarsitul anului in patronat si va negocia contractele colective de munca din industrie.

“Factorii guvernamentali nu trateaza cum trebuie relatia cu patronatele. De exemplu, pentru programul Prima Casa 2 nu a fost consultat niciun patronat din construtii si in fiecare saptamana mai veneau cu o idee”, sustine Marin. Pro BCA afirma ca plafonul de garantare trebuia sa fie de 80.000-100.000 de euro, in loc de 70.000-75.000, iar locuintele ANL nu trebuiau introduse, pentru a impulsiona constructia de locuinte noi. Asociatia Pro BCA reuneste companiile Macon, Celco, Soceram, Ecoblock, Somaco Grup Prefabricate, Xella Ro si Alba Aluminiu.

Celco Constanta, marja bruta de profit de 30%

Nicolae Dusu, presedintele Celco

Celco Constanta, al doilea producator de BCA de pe piata locala, a inregistrat o scadere de 8,7% a cifrei de afaceri in 2009, comparativ cu anul precedent, pana la 104,8 mil. lei (24,7 mil. euro), insa si-a mentinut o marja bruta ridicata pana la 32%. “Scaderea cifrei de afaceri a fost mai mica decat cea a pietei de BCA pentru ca au mers mai bine vanzarile de var. Pentru anul acesta estimez o reducere de 10% a businessului, in timp ce marja va scadea pentru ca exista o limita de reducere a costurilor si in plus vom fi nevoiti sa facem din nou scaderi de preturi”, spune Nicolae Dusu, presedintele Celco. Compania si-a redus anul trecut numarul de angajati cu 22%, pana la 270 de salariati, iar preturile au fost reduse cu 10%. Compania a realizat anul trecut investitii de 4 mil. euro in retehnologizarea fabricilor de BCA si var, precum si in deschiderea unei cariere de nisip de suprafata in judetul Constanta.

Macon Deva, “cu ochii mari” pentru achizitii

Marius Marin, CEO al Macon-Simcor

Grupul Macon-Simcor, detinut de fondul de investitii polonez Enterprise Investors, ia in calcul extinderea prin achizitii pana la sfarsitul anului 2011, prin care sa-si consolideze segmentele de piata pe care activeaza in prezent: BCA, prefabricate, var si materiale izolatoare. “In prezent am trei variante de idei pentru o potentiala achizitie, in masura in care vom gasi o oportunitate, care ar trebui facuta pana la sfarsitul anului 2011, pentru a maximiza exitul fondului de investitii”, spune Marius Marin, CEO al grupului Macon-Simcor. Fondul de investitii Enterprise Investors a preluat compania Macon Deva in 2006 pentru 35 mil. euro, iar ulterior si-a extins prezenta pe piata materialelor de constructii prin preluarea grupului Simcor Oradea in 2008, in urma unei tranzactii de peste 53 mil. euro. Compania nu a facut inca publice datele financiare pe 2009, insa in 2008 businessul Macon-Simcor se ridica la 63 mil. euro.

Soceram incepe o investitie de 20 mil. euro

Dumitru Popescu, membru in Consiliul de Administratie al Soceram

Producatorul de materiale de constructii Soceram va incepe anul acesta constructia unei fabrici de BCA in localitatea Roman, in care va investi 20 mil. euro, circa 85% din investitie fiind realizata dintr-un credit obtinut de la Piraeus Bank. Compania are in prezent patru unitati de productie, doua de BCA la Bucov (Prahova) si Doicesti (Dambovita) si doua de caramida la Doicesti si Urziceni – care a fost inchisa anul trecut si va fi oprita si anul acesta pentru ca are o tehnologie veche. “Avem in plan doua investitii in fabrici de BCA, una langa Roman si una la Targu-Carbunesti. La cea de la Roman vom incepe constructia anul acesta, urmand sa fie gata in a doua parte a anului 2011, iar pe cea de la Targu-Carbunesti o amanam pe termen nelimitat”, afirma Dumitru Popescu, membru in Consiliul de Administratie al Soceram. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de circa 122 mil. lei (28,8 mil. euro), in scadere cu 12% fata de 2008, si are 300 de angajati.

Xella vrea sa vnda de doua ori mai mult

Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro

Grupul german Xella, cel mai mare producator de BCA din lume, va incepe in luna aprilie activitatea comerciala a fabricii de la Paulesti, judetul Prahova, a carei constructie a fost terminata la sfarsitul anului 2009. Germanii vor deveni astfel producatori, dupa ce au fost prezenti doar prin activitatea de import de la fabricile din Bulgaria si Ungaria. “Pentru anul acesta ne-am bugetat sa vindem 285.000 de metri cubi de BCA, fata de 150.000 de metri cubi cat a fost cantitatea pe care am importat-o anul trecut in Romania. Fabrica este in prezent in probe tehnologice, urmand ca incepand din luna aprilie sa fie deschiderea oficiala”, spune Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro, divizia locala a grupului Xella. Investitia in unitatea de productie de la Paulesti s-a ridicat la 32 mil. euro, capacitatea instalata de productie fiind de 400.000 de tone.

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie
Data : 01.03.2010

Michele Nusco, CEO si unul dintre actionarii grupului italian Nusco, cu afaceri in imobiliare si industria usilor si ferestrelor, spune ca va finaliza in luna aprilie a acestui an turnul de birouri Nusco Tower, situat la intersectia dintre strada Barbu Vacarescu si soseaua Pipera, in urma unei investitii estimate la 50 de milioane de euro.

Turnul de 18 etaje, cu o suprafata inchiriabila de 17.000 de metri patrati, are un grad de preinchiriere de 40%, dezvoltatorii purtand discutii cu diverse companii pentru inchirierea unor spatii reprezentand inca 40% din suprafata cladirii.

“Vom finaliza cladirea in luna aprilie, iar pana in iunie o vom preda catre chiriasi. Am facut un pariu cu Horatiu (Florescu, presedintele The Advisers Knight Frank, firma care se ocupa de inchirierea spatiului – n.r.) ca pana in luna iunie toata cladirea va fi inchiriata. Bugetul de constructie a cladirii a ramas similar, dar in aceiasi bani am putut cumpara si folosi materiale mai bune pentru finisaje”, a declarat Nusco. Italianul spune ca, in ciuda faptului ca mai bine de jumatate din cladire este inca neinchiriata, nu a redus nivelul chiriilor solicitate (17-18 euro/metrul patrat lunar), desi la nivelul Capitalei alti proprietari de birouri si-au ajustat pretentiile cu 20-30%.

“Cladirea construita de noi poate fi comparata doar cu proiectele Lakeview (dezvoltat de AIG Lincoln in apropierea Nusco Tower – n.r.) si City Gate (proiectul GTC din Piata Presei – n.r.), iar acestea au deja un grad ridicat de ocupare. Daca altii au decis sa reduca nivelul chiriilor, noi mai putem in continuare astepta clientii”, a spus Nusco.

Printre numele vehiculate pe lista potentialilor chiriasi ai Nusco Tower se numara grupul farmaceutic Centrofarm, o firma de avocatura si un jucator din industria bauturilor. Dezvoltarea proiectului de birouri a fost finantata printr-un imprumut de la UniCredit.

“Mai sunt cereri pentru spatii de birouri din partea companiilor din zona electronicii, firme care cauta sa se consolideze sau decid sa plece de la o chirie mai mare din zona Pietei Victoriei”, apreciaza Nusco.

Compania detine numeroase alte terenuri pentru dezvoltari imobiliare, inclusiv pentru un al doilea turn de birouri in nordul orasului. “Am putea incepe lucrarile in acest an, dar depinde de ce se va intampla in urmatoarele trei-patru luni”, a concluzionat italianul.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 26.02.2010