Catalogat pana acum drept “cel mai amanat mall”, Sun Plaza a fost in sfarsit deschis. Urmatoarea provocare: sa-i convinga pe oameni sa cumpere.

Astazi este programata deschiderea unuia dintre cele mai mari centre comerciale din Romania, Sun Plaza, in Piata Sudului din Capitala, intr-o perioada in care toate studiile de piata arata o scadere drastica a consumului si, implicit, a afacerilor din comert.

“Va asteptam si pentru un suc, baut pe scarile de la intrare”, a fost unul dintre mesajele transmise bucurestenilor de catre Michael Richard, directorul companiei EMCT, dezvoltatorul mallului.

Managerul nu se mai grabeste in aceasta perioada sa faca estimari privind vanzarile retailerilor, de care depind in egala masura si incasarile din chirii.

In toamna, acestea erau estimate la circa 300 de milioane de euro. Pentru aceasta, trebuie in primul rand adusi oamenii in mall ca investitia sa se justifice – 200 de milioane de euro din partea proprietarilor – austriecii de la Sparkassen Immobilien – la care se adauga inca 80 de milioane de euro investiti de chiriasi.

“Dezvoltarea acestui mall a fost o nebunie. In 2003 am facut prima vizita la acest teren si am observat atunci potentialul zonei. Au fost dificultati, era o diferenta de nivel importanta, dar pot spune acum ca emotia este ca pentru un tata caruia i se naste copilul”, a mai spus Richard.

In ciuda numeroaselor amanari din 2008 incoace, dezvoltatorii nu au reusit sa se sincronizeze cu cei peste 100 de chiriasi care vor deschide magazine in cadrul proiectului, astfel ca ieri in numeroase spatii amenajarile pareau intr-un stadiu incipient.

Oarecum surprinzator, tinand cont de alte deschideri de malluri de pe piata locala, o serie de retaileri germani sau austrieci, precum New Yorker sau Humanic, vor rata inaugurarea centrului comercial, cum se va intampla de altfel si cu operatorii magazinelor Debenhams, Hervis, Diverta, ai cafenelei Starbucks, ai fast-food-ului McDonald’s, dar si cu operatorul celor 15 sali de cinematograf – Cinema City.

Exemplul “Sucu”: supravegheaza personal lucrarile

“Ne este greu sa ii facem pe retailerii germani sa inteleaga ce inseamna in Romania zilele de 1 si 8 martie” sau “retailerii romani si-au pierdut din spiritul antreprenorial. Domnul Sucu a stat in ultima saptamana personal aici pentru a coordona lucrarile. El ar trebui sa reprezinte un exemplu pentru alti antreprenori romani”, a comentat Richard faptul ca numerosi retaileri trag tare pe ultima suta de metri pentru a-si amenaja spatiile.

Cele mai mari magazine ale proiectului – Cora, BauMax si Mobexpert – vor fi deschise incepand de astazi. Gradul de ocupare al proiectului este unul ridicat, circa 97%, potrivit dezvoltatorilor, care spun ca mai au 14 spatii disponibile, dar pentru astazi este asteptata deschiderea a circa 80% dintre magazine. De ce mai intarzie magazinele? “McDonald’s a semnat tarziu, aceasta fiind singura deschidere programata in cadrul unui mall pentru acest an. Asteapta sa vina bucataria din Statele Unite si vor deschide in martie. Cei de la Cinema City cred ca au programate cam multe deschideri in aceasta perioada, astfel ca fac fata mai greu cu procesul de amenajare a salilor”.

Faptul ca tunelul care va lega mallul de statia de metrou Piata Sudului nu este deocamdata gata nu poate fi insa imputat retailerilor. “Legatura ar urma sa fie finalizata pana la sfarsitul lunii martie”, spune Richard, cu gandul la cei 25.000 de bucuresteni care tranziteaza zilnic statia de metrou din sudul orasului.

Luand in calcul datele de la metrou, dar si pe cele ale francezilor de la Cora, care estimeaza circa 18.000 de cumparatori zilnic doar pentru hipermarket, managerii Sun Plaza spera la un trafic anual de 20 de milioane de persoane, ceea ce ar insemna o medie de peste 50.000 de oameni zilnic. Pentru cei care vin cu masina, a fost amenajata o parcare subterana pe doua niveluri, cu circa 2.000 de locuri, in care primele patru ore de stationare sunt gratuite.

Sun Plaza va fi condus de o echipa de 12 oameni, coordonata de catre Yves D’Arfeuille, project manager in cadrul EMCT din 2005, dupa ce anterior lucrase in cadrul Carrefour Romania.

La ce valoare se vor ridica veniturile din chirii, managerii mallului nu intra in detalii, mentionand doar ca rata de capitalizare a centrului comercial va fi probabil de sub 10% anual.

Ce inseamna acest lucru? Venituri de cel mult 20 de milioane de euro anual, 1,6 milioane de euro lunar, respectiv o medie de circa 20 de euro/metrul patrat. Aproximativ 80% din incasarile estimate pentru o luna au fost investite in campania de marketing premergatoare inaugurarii, astfel ca 1,3 milioane de euro a costat promovarea pe outdoor, radio, concertul Shaggy si restul evenimentelor organizate.

Cum se bat mallurile pe clienti

Sun Plaza este situat in mijlocul unui triunghi format din alte trei centre comerciale din sudul orasului – Grand Arena, Vitantis si City Mall.

Orice inaugurare a unui centru comercial starneste curiozitatea locuitorilor din zona, astfel ca proprietarii celor trei proiecte din sudul orasului iau in calcul scaderea numarului de vizitatori.

Daca intre cele patru centre comerciale Sun Plaza pare proiectul dominant, mai echilibrata va fi batalia de la distanta cu proiectul Cotroceni Park, din Drumul Taberei, dar si cu zona de retail a proiectului Baneasa – care cuprinde atat un mall de mari dimensiuni – Baneasa Shopping City -, cat si spatii ale unor retaileri puternici precum IKEA, Carrefour, Bricostore si Mobexpert.

Cu 4 mil. euro, Mobexpert deschide al cincilea hipermagazin din Bucuresti

Mobexpert, cel mai mare jucator pe piata de mobila, a investit 4 mil. euro in deschiderea unui hipermagazin cu o suprafata de 10.255 de metri patrati in Sun Plaza, a cincea unitate pe care o opereaza in Capitala. In cadrul magazinului lucreaza o echipa operationala de 70 de persoane. “Sunt peste patru ani de cand ne straduim sa ajungem si in zona Berceni cu un magazin Mobexpert”, a spus Dan Sucu, presedintele Mobexpert. Grupul Mobexpert a rulat anul trecut afaceri de 115 mil. euro.

Flamingo vrea vanzari zilnice de 200.000 de euro

Retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo estimeaza ca va inregistra vanzari zilnice de 100 euro/mp in perioada imediat urmatoare deschiderii magazinului din centrul comercial Sun Plaza, ceea ce inseamna 200.000 de euro pentru suprafata de 2.000 de mp a unitatii. Estimarile au fost realizate pe baza traficului potential si a ofertelor si reducerilor promotionale de pana la 50%. Magazinul din sudul capitalei este primul deschis in retea dupa ce luna trecuta compania a inchis unitatea din centrul comercial Baneasa.

Flamingo a inregistrat anul trecut, potrivit estimarilor ZF, afaceri de peste 80 mil. euro, iar datoriile cumulate au ajuns la 53 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 25.02.2010

Catalogat pana acum drept “cel mai amanat mall”, Sun Plaza a fost in sfarsit deschis. Urmatoarea provocare: sa-i convinga pe oameni sa cumpere.

Astazi este programata deschiderea unuia dintre cele mai mari centre comerciale din Romania, Sun Plaza, in Piata Sudului din Capitala, intr-o perioada in care toate studiile de piata arata o scadere drastica a consumului si, implicit, a afacerilor din comert.

“Va asteptam si pentru un suc, baut pe scarile de la intrare”, a fost unul dintre mesajele transmise bucurestenilor de catre Michael Richard, directorul companiei EMCT, dezvoltatorul mallului.

Managerul nu se mai grabeste in aceasta perioada sa faca estimari privind vanzarile retailerilor, de care depind in egala masura si incasarile din chirii.

In toamna, acestea erau estimate la circa 300 de milioane de euro. Pentru aceasta, trebuie in primul rand adusi oamenii in mall ca investitia sa se justifice – 200 de milioane de euro din partea proprietarilor – austriecii de la Sparkassen Immobilien – la care se adauga inca 80 de milioane de euro investiti de chiriasi.

“Dezvoltarea acestui mall a fost o nebunie. In 2003 am facut prima vizita la acest teren si am observat atunci potentialul zonei. Au fost dificultati, era o diferenta de nivel importanta, dar pot spune acum ca emotia este ca pentru un tata caruia i se naste copilul”, a mai spus Richard.

In ciuda numeroaselor amanari din 2008 incoace, dezvoltatorii nu au reusit sa se sincronizeze cu cei peste 100 de chiriasi care vor deschide magazine in cadrul proiectului, astfel ca ieri in numeroase spatii amenajarile pareau intr-un stadiu incipient.

Oarecum surprinzator, tinand cont de alte deschideri de malluri de pe piata locala, o serie de retaileri germani sau austrieci, precum New Yorker sau Humanic, vor rata inaugurarea centrului comercial, cum se va intampla de altfel si cu operatorii magazinelor Debenhams, Hervis, Diverta, ai cafenelei Starbucks, ai fast-food-ului McDonald’s, dar si cu operatorul celor 15 sali de cinematograf – Cinema City.

Exemplul “Sucu”: supravegheaza personal lucrarile

“Ne este greu sa ii facem pe retailerii germani sa inteleaga ce inseamna in Romania zilele de 1 si 8 martie” sau “retailerii romani si-au pierdut din spiritul antreprenorial. Domnul Sucu a stat in ultima saptamana personal aici pentru a coordona lucrarile. El ar trebui sa reprezinte un exemplu pentru alti antreprenori romani”, a comentat Richard faptul ca numerosi retaileri trag tare pe ultima suta de metri pentru a-si amenaja spatiile.

Cele mai mari magazine ale proiectului – Cora, BauMax si Mobexpert – vor fi deschise incepand de astazi. Gradul de ocupare al proiectului este unul ridicat, circa 97%, potrivit dezvoltatorilor, care spun ca mai au 14 spatii disponibile, dar pentru astazi este asteptata deschiderea a circa 80% dintre magazine. De ce mai intarzie magazinele? “McDonald’s a semnat tarziu, aceasta fiind singura deschidere programata in cadrul unui mall pentru acest an. Asteapta sa vina bucataria din Statele Unite si vor deschide in martie. Cei de la Cinema City cred ca au programate cam multe deschideri in aceasta perioada, astfel ca fac fata mai greu cu procesul de amenajare a salilor”.

Faptul ca tunelul care va lega mallul de statia de metrou Piata Sudului nu este deocamdata gata nu poate fi insa imputat retailerilor. “Legatura ar urma sa fie finalizata pana la sfarsitul lunii martie”, spune Richard, cu gandul la cei 25.000 de bucuresteni care tranziteaza zilnic statia de metrou din sudul orasului.

Luand in calcul datele de la metrou, dar si pe cele ale francezilor de la Cora, care estimeaza circa 18.000 de cumparatori zilnic doar pentru hipermarket, managerii Sun Plaza spera la un trafic anual de 20 de milioane de persoane, ceea ce ar insemna o medie de peste 50.000 de oameni zilnic. Pentru cei care vin cu masina, a fost amenajata o parcare subterana pe doua niveluri, cu circa 2.000 de locuri, in care primele patru ore de stationare sunt gratuite.

Sun Plaza va fi condus de o echipa de 12 oameni, coordonata de catre Yves D’Arfeuille, project manager in cadrul EMCT din 2005, dupa ce anterior lucrase in cadrul Carrefour Romania.

La ce valoare se vor ridica veniturile din chirii, managerii mallului nu intra in detalii, mentionand doar ca rata de capitalizare a centrului comercial va fi probabil de sub 10% anual.

Ce inseamna acest lucru? Venituri de cel mult 20 de milioane de euro anual, 1,6 milioane de euro lunar, respectiv o medie de circa 20 de euro/metrul patrat. Aproximativ 80% din incasarile estimate pentru o luna au fost investite in campania de marketing premergatoare inaugurarii, astfel ca 1,3 milioane de euro a costat promovarea pe outdoor, radio, concertul Shaggy si restul evenimentelor organizate.

Cum se bat mallurile pe clienti

Sun Plaza este situat in mijlocul unui triunghi format din alte trei centre comerciale din sudul orasului – Grand Arena, Vitantis si City Mall.

Orice inaugurare a unui centru comercial starneste curiozitatea locuitorilor din zona, astfel ca proprietarii celor trei proiecte din sudul orasului iau in calcul scaderea numarului de vizitatori.

Daca intre cele patru centre comerciale Sun Plaza pare proiectul dominant, mai echilibrata va fi batalia de la distanta cu proiectul Cotroceni Park, din Drumul Taberei, dar si cu zona de retail a proiectului Baneasa – care cuprinde atat un mall de mari dimensiuni – Baneasa Shopping City -, cat si spatii ale unor retaileri puternici precum IKEA, Carrefour, Bricostore si Mobexpert.

Cu 4 mil. euro, Mobexpert deschide al cincilea hipermagazin din Bucuresti

Mobexpert, cel mai mare jucator pe piata de mobila, a investit 4 mil. euro in deschiderea unui hipermagazin cu o suprafata de 10.255 de metri patrati in Sun Plaza, a cincea unitate pe care o opereaza in Capitala. In cadrul magazinului lucreaza o echipa operationala de 70 de persoane. “Sunt peste patru ani de cand ne straduim sa ajungem si in zona Berceni cu un magazin Mobexpert”, a spus Dan Sucu, presedintele Mobexpert. Grupul Mobexpert a rulat anul trecut afaceri de 115 mil. euro.

Flamingo vrea vanzari zilnice de 200.000 de euro

Retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo estimeaza ca va inregistra vanzari zilnice de 100 euro/mp in perioada imediat urmatoare deschiderii magazinului din centrul comercial Sun Plaza, ceea ce inseamna 200.000 de euro pentru suprafata de 2.000 de mp a unitatii. Estimarile au fost realizate pe baza traficului potential si a ofertelor si reducerilor promotionale de pana la 50%. Magazinul din sudul capitalei este primul deschis in retea dupa ce luna trecuta compania a inchis unitatea din centrul comercial Baneasa.

Flamingo a inregistrat anul trecut, potrivit estimarilor ZF, afaceri de peste 80 mil. euro, iar datoriile cumulate au ajuns la 53 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 25.02.2010

In locul turnurilor de locuinte, al birourilor sau al mallurilor, in prezent este asternuta doar zapada, iar semnele de dezghet nu au inceput sa apara in conditiile in care finantarile bancare sunt in continuare blocate.

Investitori spanioli, israelieni sau greci au cumparat de mai bine de trei ani terenuri cu o suprafata de peste 100 de hectare in Capitala, cu intentia de a construi locuinte, birouri sau malluri, dar tavalugul crizei imobiliare i-a prins pe picior gresit, cu banii plasati intr-o piata inghetata.

O analiza a ZF arata ca doar zece din cele mai mari terenuri tranzactionate in perioada 2006 – 2007 au o suprafata de aproape 80 de hectare si au costat aproape jumatate de miliard de euro, dar in prezent pe ele nu s-a construit nimic.

Aceste loturi au fost cumparate de companiile AFI Europe (Israel), Bluehouse (Grecia), Gran Via (Spania), Hercesa (Spania), GEA Prasa (Spania), BelRom (Belgia), Real4You (Austria) si Caelum (Irlanda), care vizau realizarea unor investitii de peste trei miliarde de euro.

Platesc impozite si dobanzi pe aceste terenuri

Aceste terenuri nu au generat pana la ora actuala niciun venit, ba din contra, au fost platite impozite si in unele cazuri dobanzi bancare. Mai important decat atat, preturile au scazut la jumatate, iar business-planurile initiale au fost complet date peste cap: majoritatea investitorilor planuiau ca in cel mult trei ani sa fie cu proiectele dezvoltate si eventual vandute. Nu au reusit in schimb decat sa demoleze, in majoritatea cazurilor, constructiile existente, sa obtina o parte din aprobarile urbanistice si sa deseneze proiecte dupa proiecte, adaptate la noile cerinte din piata imobiliara.

Constructiile? Terenul de 8,3 hectare din apropierea parcului Titan, unde irlandezii de la Caelum si portughezii de la Sonae Sierra planuiau sa deschida in acest an cel mai mare mall din Bucuresti, a fost transformat de copiii din cartier in partie de sanius, dupa ce investitorii nu au reusit sa gaseasca finantare pentru inceperea constructiei.

Unii dezvoltatori sustin ca ar putea incepe anul acesta lucrarile pe aceste terenuri – AFI Europe la un mall pe terenul Laromet sau GEA Prasa un proiect de locuinte pe terenul fostei fabrici de ulei Muntenia din zona Viilor.

La vanzare ar putea aparea discounturi mai mari de 60%

Cu toate acestea, pierderile din neexploatarea terenurilor la momentul potrivit pot fi mai mari de 50%, similare cu scaderea valorii de piata a terenurilor.

Unul dintre putinele avantaje ale faptului ca acesti investitori nu au construit imediat dupa ce au cumparat terenurile este legat de costurile mari de constructie din acea perioada.

“Terenurile respective nu au fost achizitionate in scop speculativ, ci pentru dezvoltarea de proiecte; astfel, desi pare o scadere drastica, dezvoltatorii respectivi au cumparat terenurile nu pentru a le vinde, ci pentru a dezvolta proiecte. Daca o proprietate ar fi totusi scoasa la vanzare, fiind vorba de suprafete foarte mari, pentru a fi o proprietate vandabila, s-ar putea intampla sa vedem discount-uri chiar mai mari de 60%, in conditiile actuale de piata”, apreciaza Laurentiu Lazar, directorul departamentului de evaluari al firmei de consultanta imobiliara Colliers International.

Ce au vrut sa faca dezvoltatorii pe aceste terenuri?

Data fiind dimensiunea loturilor, marea majoritate a proiectelor gandite pentru aceste terenuri prevad constructii cu mai multe utilizari. Spaniolii de la Gran Via, Hercesa si GEA Prasa planuiau in special dezvoltarea de proiecte rezidentiale pe terenurile cumparate in vestul si sudul Bucurestiului.

Gran Via detine platformele fostelor fabrici Tricodava, Electrotehnica si Frigocom din zona Drumul Taberei, GEA Prasa are terenul fostei fabrici de ulei Muntenia, in timp ce Hercesa are un lot de 13 hectare in Ghencea, precum si terenul fostei fabrici de paine Spicul de langa Carrefour Orhideea. Pe toate aceste loturi urma sa fie dezvoltate in special locuinte.

Pe de alta parte, pe alte patru terenuri mari, inghetate in prezent in Bucuresti, ar fi trebuit dezvoltate cate un centru comercial si, eventual, alte cladiri de locuinte sau birouri. Acestea sunt lotul de 15,5 hectare al fabricii Laromet din zona Bucurestii Noi, detinut de AFI Europe, platforma Helitube, detinuta de belgienii de la BelRom, uzina Electroaparataj din Pantelimon (Real 4 You) si lotul din apropierea parcului Titan aflat in proprietatea companiilor Sonae Sierra si Caelum Development.

“Bancile se arata mai deschise la acest inceput de an. Fata de 2009, cand finantarile noi au fost foarte putine, bancile au inceput acum sa analizeze proiectele fezabile”, apreciaza consultantul Colliers.

Cu toate acestea, inceperea unui proiect de mari dimensiuni nu depinde doar de obtinerea finantarii bancare, ci si de o crestere a cererii de spatii comerciale, birouri sau locuinte, care nu da in prezent semne de serioasa revigorare.

Drumul de la achizitia terenului pana la finalizarea proiectului s-a dovedit a fi mai lung decat se asteptau acesti dezvoltatori, dar intr-un final cel putin o parte din banii ingropati in aceste terenuri ar putea iesi la suprafata.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 18.02.2010

Cei mai multi antreprenori cu investitii si castiguri de sute de milioane de euro se feresc de presa constant, si cu atat mai mult cei din imobiliare.

BUSINESS Magazin si-a propus sa creioneze portretele miliardarilor invizibili din imobiliare, pe baza informatiilor disponibile si a descrierilor oferite de catre actori ai pietei care au intrat in contact cu acestia.

“Investitori imobiliari aproape invizibili? As spune Dan Petrescu, dupa parerea mea este cel mai mare”, raspunde, cu o voce aproape soptita, unul dintre cei mai experimentati consultanti imobiliari.

Numele lui Petrescu avea sa se repete in mai multe discutii purtate pe marginea subiectului.

Potrivit mai multor surse din piata, principalele active imobiliare controlate de catre Dan Petrescu sunt spatiile comerciale unde sunt terenurile si zeci de cladiri (“nimeni nu stie exact cate”), dar si spatiile comerciale unde sunt amplasate hipermarketurile Real, galeriile comerciale din fata acestora si, in unele cazuri, spatiile unde se afla un magazin alaturat de tip bricolaj. Cate sunt? “Greu de spus, aproape 20″, spune o sursa avizata din piata, in timp ce o alta indica 16 – 17 unitati.

Aflati mai multe despre principalii actori din piata imobiliara, precum Dan Petrescu, Gabriel Popoviciu (care controleaza alaturi de partenerul sau de afaceri Radu Dimofte proiectul imobiliar Baneasa), Liviu Tudor, Alexander Hergan sau Ioannis Papalekas din numarul de saptamana aceasta al BUSINESS Magazin/ www.businessmagazin.ro.

Dan Petrescu

Cine este: Cei mai multi dintre actorii din real-estate il considera cel mai mare investitor de pe piata. A venit din Germania dupa revolutie si a fost unul dintre primii parteneri de afaceri din tara ai lui Ion Tiriac.

Ce are: Controleaza suprafete mari de terenuri in Capitala si in tara. Mai vizibile sunt cele 15-20 de centre comerciale care includ hipermarketuri Real si galerii comerciale.

Cum este: “Putini stiu toate proprietatile lui, dar el cunoaste fiecare piatra din proiectele sale”.

Alexander Hergan

Cine este: A inceput sa investeasca in tara in 1999, alaturi de mai multi americani.

Ce are: Detine, alaturi de investitori americani, grupul Avrig 35 care a vandut proprietati de aprox. 300 mil. euro si are cca 100 de terenuri in tara, dar si Tower Center International, un turn de birouri in Capitala, care sta gol de aproape doi ani din pricina unui litigiu judiciar. Mai detine sase companii in SUA.

Cum este: “O fire puternica, cu fler de business, dar adeseori dificila. Este greu abordabil si nu comunica”.

Gabriel Popoviciu

Cine este: Unul dintre cei mai puternici si controversati oameni de afaceri romani. S-a intors in tara dupa revolutie si a fost foarte discret pana la retinerea sa, anul trecut, pentru o scurta perioada.

Ce are: Proiectul Baneasa este perla portofoliului lui Popoviciu, care controleaza, alaturi de partenerul sau Radu Dimofte zeci de mii de metri patrati de spatii comerciale, precum si terenuri importante. Are si companiile care opereaza retelele KFC si Pizza Hut, franciza IKEA sau hotelul Howard Johnson.

Radu Dimofte

Cine este: Cel mai important partener de afaceri al lui Popoviciu, mai discret si mai dur decat el.

Ce are: Detine proprietati imobiliare importante, pe langa cele mentionate la Gabriel Popoviciu aflandu-se si parcul de afaceri Metav din apropierea aeroportului Baneasa si centrul comercial care urmeaza sa fie dezvoltat pe spatiul fostei Piete Obor in cadrul unui parteneriat public-privat pentru castigarea caruia cei doi oameni de afaceri s-au asociat cu compania Comnord, controlata de Sorin Creteanu.

Sorin Creteanu

Cine este: Proprietarul firmei de constructii Comnord este constructorul preferat al lui Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte, fiind implicat in proiectul Baneasa.

Ce are: Grupul de firme de constructii Comnord, dar s-a implicat si in dezvoltarea unor proiecte proprii, precum ansamblul rezidential Ten Blocks din Bucuresti. Omul de afaceri s-a asociat si cu grupul de firme al lui Popoviciu si Dimofte, castigand o licitatie pentru constructia unui mall de 120 mil. euro pe locul fostei Piete Obor.

Liviu Tudor

Cine este: Numele sau a fost vehiculat alaturi de alti afaceristi precum Ioan Niculae sau politicieni din Bacau, precum Viorel Hrebenciuc.

Ce are: Controleaza parcurile de birouri West Gate si Novo Park din vestul si nordul Capitalei, fiind cel mai mare proprietar roman de spatii de birouri. Detine producatorul de materiale de constructii Prefabricate Vest si a vandut in urma cu mai multi ani fabrica de ulei Muntenia catre grupul american Bunge.

Cum este: “Un foarte bun manager care si-a construit singur afacerile”.

Ioannis Papalekas

Cine este: Unul dintre cei mai activi investitori greci in imobiliare, Papalekas a fost implicat in vanzarea City Mall, Eliade Tower, PGV Tower si a proiectului mixt UpGround, valoarea cumulata a tranzactiilor depasind jumatate de miliard de euro.

Ce are: Detine un pachet de actiuni in cadrul companiei care dezvolta proiectul mixt UpGround si mai multe terenuri in Bucuresti.

Cum este: “Implicat in toate aspectele dezvoltarii unui proiect si cu o capacitate uriasa de munca”.

Raul Doicescu

Cine este: A intrat in afaceri dupa Revolutie, in domeniul comertului cu materiale de constructii. Apoi a inceput sa ia in antrepriza lucrari, pentru ca ulterior sa infiinteze Bog’art, care a devenit una dintre cele mai importante firme de constructii locale.

Ce are: Detine terenuri in Capitala, mai multe cladiri de birouri. A fost sau este implicat in constructia unora dintre cele mai disputate proiecte din Capitala, precum sediul SRI sau Charles de Gaulle Plaza si Tower Center International.

Nicolae Dumitru

Ce are: Controleaza grupul de firme Niro prin care administreaza zonele comerciale Dragonul Rosu si Europa din nordul Capitalei, acestea fiind primii poli ai comertului postdecembrist. A dezvoltat unul dintre primele ansambluri rezidentiale din Bucuresti, Central Park, cu 458 de locuinte. A anuntat ca va dezvolta, impreuna cu una dintre cele mai mari firme de constructii din China, un proiect de 70 de milioane de euro care va fi compus dintr-un turn cu 22 de etaje.

Aurel Muntean

Cine este: Fost sportiv de performanta, Muntean este unul dintre cei mai bogati oameni din zona Sibiului.

Ce are: Potrivit informatiilor din piata imobiliara, controleaza mai multe hoteluri si spatii comerciale in Bucuresti si in intreaga tara, cele mai cunoscute fiind fostul

Magazin Victoria, Halele Unirea din Capitala si magazinul Dumbrava din Sibiu.

Cum este: Muntean nu lucreaza cu brokeri, “facand parte dintr-o alta lume”.

Sursa : ZF
Autor : Ionut Bonoiu
Data : 16.02.2010

Suma garantata de Guvern pentru achizitionarea de locuinte noi prin programul “Prima casa” ar putea fi majorata la 70.000 – 75.000 de euro, urmand ca plafonul de garantii pentru apartamentele noi sa fie cel putin dublu ca valoare comparativ cu plafonul alocat pentru case deja construite.

Limita garantiilor guvernamentale stabilita prin “Prima casa” va fi men tinuta la 60.000 de euro pentru locuinte deja finalizate si va fi majorata la 75.000 de euro pentru locuintele noi. Deciziile urmeaza sa fie adoptate saptamana viitoare de Guvern.

“Pentru anul 2010, programul Prima casa va fi orientat cu prioritate pentru constructia de locuinte de la zero, de locuinte noi. Vom realiza acest lucru prin doua mecanisme pe care le vom impune in cadrul actului normativ. Pe de o parte, partajarea garantiilor guvernamentale pentru case care sunt gata finalizate pana la 1 ianuarie 2010, unde va fi un plafon mai mic de garantii guvernamentale in comparatie cu ce a fost in 2009, si suplimentarea plafonului de garantii pentru cei care construiesc locuinte de la zero”, a declarat ieri premierul Emil Boc.

Cresc sau nu preturile?

Consultantii imobiliari apreciaza ca dezvoltatorii care au construit locuinte in perioada 2007 – 2008 nu vor putea relua cresterea preturilor deoarece vor avea concurenta din partea companiilor care au decis sa astepte si pot construi acum la preturi sensibil mai mici.

“Oricum ar fi, numai sa fie, sa nu se opreasca programul. Daca garantia va fi mai mare pentru apartamentele noi, vor putea fi incluse si o serie de locuinte mai mari, care nu se incadrau in vechiul program. Nu cred ca cei care cer acum 60.000 de euro pe apartamente noi vor cere 70.000 din cauza acestui program deoarece vor fi lansate alte proiecte la costurile de constructie de astazi, care sunt mai mici”, apreciaza Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Dezvoltatorii imobiliari vorbesc de scaderi de preturi la materialele de constructii de 30 – 40%, in timp ce costul manoperei a fost, de asemenea, redus, in conditiile in care 70.000 de muncitori au ramas fara slujbe in industria constructiilor in 2009.

“Pe noi in continuare nu ne ajuta direct aceasta crestere a plafonului de la programul Prima casa deoarece preturile in cadrul proiectului Asmita pornesc de la circa 130.000 de euro. Cu toate acestea, indirect programul ne ajuta deoarece marea majoritate a apartamentelor vandute anul trecut au fost cu un avans substantial, provenit de cele mai multe ori din vanzarea unor apartamente vechi prin programul Prima casa”, a declarat si Atena Tiplic, director de vanzari al proiectului Asmita Gardens.

Parerile in randul dezvoltatorilor imobiliari sunt impartite, astfel ca in timp ce Ionut Negoita, proprietarul grupului de firme Pro Confort, considera ca majorarea plafonului va duce la cresterea preturilor, Dan Ioan Popp, presedintele dezvoltatorului Impact, incurajeaza masura, apreciind ca piata va fi cea care va dicta daca preturile solicitate sunt sau nu prea mari.

Ce spun bancherii

Bancherii propusesera sa fie considerate locuinte noi cele construite dupa 2008.

De asemenea, au pledat pentru stabilirea unei limite maxime de dobanda, si nu de marja peste un indicator de referinta, considerand ca astfel s-ar da un impuls pietei constructiilor.

Mai mult, au avansat ideea ca in cazul creditelor in euro sa fie stabilit un nivel maxim al cursului de schimb la care clientii sa faca plata ratelor in euro pentru protejarea acestora impotriva riscului de curs de schimb. Plafonarea ar putea fi realizata fie pe baza unei prognoze de curs pe 5 – 6 ani si cu asumearea unui risc rezonabil, fie printr-un instrument financiar de hedging care sa fie cumparat de catre stat de pe piata monetara.

Pentru salvarea proiectelor rezidentiale in desfasurare, bancherii au propus extinderea de la 18 la 30 – 36 de luni a termenului maxim de finalizare, cu conditia ca atat finantarea proiectului in sine, cat si a cumparatorilor de apartamente sa fie realizata de o banca, iar gradul de ocupare al proiectului sa fie, de exemplu, in proportie de 70% cu contracte finantate prin “Prima casa”.

Nu in ultimul rand, bancherii considera ca statul ar putea participa la licitatiile de executare silita ale unor locuinte sau imobile cu mai multe locuinte, pe care ulterior sa le vanda prin “Prima casa” sau prin programe sociale. La inceputul lui ianuarie, Guvernul a decis ca persoanele care incheie pana la 15 februarie 2010 antecontracte de vanzare-cumparare prin “Prima Casa” sa beneficieze in continuare de garantia statului la contractarea creditului, dupa sistemul actual, ulterior programul urmand sa fie modificat, pentru stimularea achizitiei de locuinte noi.

Programul “Prima casa” a fost introdus de Guvern la mijlocul anului trecut. Prin acest program, persoanele pot contracta credite cu un avans de 3.000 de euro pentru o locuinta de maximum 60.000 de euro, cu o rata a dobanzii EURIBOR (rata solicitata intre principalele banci din zona euro la depozitele pe piata interbancara) la 3 luni plus maxim 4% pe an la credite in euro, respectiv ROBOR (rata dobanzii la imprumuturi pe piata interbancara romaneasca) la 3 luni plus maximum 2,5 puncte procentuale. Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de finantator.

Pentru acest an au fost deja realocate aproximativ 500 mil. euro din plafonul total al garantiilor neutilizat in 2009.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 11.02.2010

Firma de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania, care opereaza opt agentii imobiliare la nivel national, intra pe piata certificatelor de performanta energetica pentru cladiri, a caror emitere ar putea deveni obligatorie incepand din luna martie pentru toate tranzactiile imobiliare. “Pentru inceput vom avea 2 sau 3 colaboratori. Avem pregatiti in total zece oameni, dar cred ca pentru inceput doi auditori sunt suficienti. In curand, doi dintre partenerii firmei vor avea cursuri finalizate.

Tarifele vor fi intre 0,6 si 1 euro pe mp pentru proprietati rezidentiale”, a declarat Valentin Ilie, CEO al firmei de consultanta imobiliara. Astfel, la un apartament de 50 de metri patrati emiterea unui certificat energetic va costa intre 30 si 50 de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 08.02.2010

Numarul tranzactiilor imobiliare a inregistrat un recul semnificativ anul trecut, coborand cu aproape 30% fata de anul 2008, in timp ce valoarea operatiunilor s-a injumatatit, in conditiile in care accesul la finantari a devenit mai dificil din cauza inaspririi conditiilor de creditare pe fondul crizei.

Potrivit datelor Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), numarul tranzactiilor cu locuinte si terenuri a scazut la 352.518 operatiuni, comparativ cu 484.767 in 2008.

Tendinta descendenta a fost vizibila pe parcursul intregului an, insa caderea a fost mai accentuata in primele sase luni, cand s-au inregistrat si corectii de 30-40% comparativ cu lunile corespunzatoare din 2008.

Cele mai putine tranzactii au fost raportate in ianuarie 2009, respectiv 22.182 de vanzari – cumparari, iar numarul maxim s-a inregistrat in octombrie (33.086 de operatiuni).

Spre finalul anului trecut declinul tranzactiilor imobiliare a fost mai temperat, avand in vedere ca semnele caderii pe piata imobiliara s-au manifestat inca de la sfarsitul anului 2008. In 2008 numarul tranzactiilor imobiliare a scazut cu 7,07% fata de 2007. In conditiile accesarii mai dificile a creditelor au aparut si corectii de preturi.

Pe fondul reducerii numarului de tranzactii, dar si a diminuarii preturilor, impozitele retinute de notari pentru veniturile realizate din transferul proprietatilor imobiliare s-au diminuat anul trecut cu 52%, la 498,7 mil. lei.

Nivelul impozitului este cuprins intre 1% si 3%, in functie de valoare si data dobandirii imobilelor.

Luand in calcul un impozit mediu de 2% per tranzactie, valoarea operatiunilor imobiliare realizate anul trecut s-a ridicat la aproximativ 25 mld. lei (6 mld. euro), adica mai putin de jumatate comparativ cu anul 2008.

Potrivit indexului imobiliar ZF, spre comparatie cu decembrie 2008, preturile la apartamentele vechi din Bucuresti au scazut in medie cu 24%, pana la un pret mediu afisat de 93.000 de euro pentru un apartament de trei camere cu suprafata cuprinsa intre 70 si 80 de mp, intr-un bloc construit intre anii 1980-1990.

Institutul National de Statistica a promis ca va definitiva indicele imobiliar pana la sfarsitul trimestrului al doilea din acest an.

Sursa : ZF
Autor : Claudia Medrega
Data : 05.02.2010

Proprietarul celor doua centre comerciale a renegociat chiriile pentru a pastra gradul de ocupare la peste 95%.

Reprezentantii fondului britanic de investitii Argo Real Estate, care detin pe piata locala centrele comerciale Shopping City Sibiu si Shopping City Suceava, apreciaza ca situatia vanzarilor in cele doua proiecte va impune si in acest an reduceri de chirii pentru retaileri, dupa ce anul trecut renegocierile au taiat 3 mil. euro din incasarile proprietarului.

“Pachetul de concesii acordat in 2009 (pentru proiectul din Suceava – n.r.) s-a ridicat la 1,2 milioane de euro, ceea ce reflecta un oras mai slab si mai aglomerat din punctul de vedere al spatiilor decat Sibiul (unde reducerile de chirii au fost de 1,8 milioane de euro – n.

r.). La fel ca in Sibiu, ne asteptam ca multe dintre reducerile facute in 2009 sa fie prelungite in 2010 pentru a mentine spatiile centrului comercial ocupate aproape integral”, spun reprezentantii fondului de investitii.

In conditiile reducerii chiriilor, valoarea de piata a centrelor comerciale a scazut cu 12% pe parcursul anului financiar incheiat la 30 septembrie, astfel ca proiectul din Suceava a fost evaluat la 66,1 milioane de euro, iar cel din Sibiu la 115,4 milioane de euro.

Administrarea celor doua proiecte a fost preluata recent de catre firma de consultanta imobiliara DTZ Echinox, care va incerca sa creasca numarul de vizitatori ai proiectelor, in conditiile in care cele mai multe centre comerciale din provincie au avut anul trecut dificultati in ceea ce priveste atragerea cumparatorilor.

Britanicii detin in Sibiu cel mai mare parc de retail din afara Capitalei, cu o suprafata de circa 80.000 de metri patrati, in cadrul caruia se afla doua hipermarketuri (Real si Carrefour), un magazin BauMax, doua magazine de mobilier (Mobexpert si Mobilia), doi jucatori din retailul de electrocasnice (Flanco si Media Galaxy) sau retaileri vestimentari precum Takko sau Hervis.

Proiectul este la ora actuala singurul centru de mari dimensiuni din Sibiu, situat la iesirea din oras catre Bucuresti, dupa ce Trident Shopping Center a fost inchis pe parcursul anului trecut.

Pentru a-si intari si mai mult pozitia in Sibiu, investitorii intentioneaza sa dezvolte o noua faza a proiectului, in care este prevazuta realizarea unui spatiu pentru cinematograf.

Pe de alta parte, in Suceava piata centrelor comerciale este mult mai competitiva, in orasul din nordul Bucovinei functionand la ora actuala inca trei proiecte – Iulius Mall, Galleria si Real, cu o galerie comerciala – toate cele patru zone de retail “luptand” pentru cei 100.000 de locuitori ai orasului, precum si pentru populatia din imprejurimi.

Principalii chiriasi ai proiectului sunt companii puternice, precum Carrefour, Mobexpert, Media Galaxy, BauMax, Takko sau Orsay, dar reprezentantii companiei spuneau in toamna anului trecut ca din punct de vedere financiar, centrul comercial din Suceava este o mare dezamagire.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 03.02.2010

Cu mai putin de 300 de euro lunar, bani cu care in urma cu doi ani se puteau inchiria doar garsoniere in Bucuresti, se poate sta acum intr-un apartament cu doua camere in majoritatea cartierelor din Capitala – din Militari in Salajan si din Berceni in Bucurestii Noi – potrivit anunturilor de pe site-urile agentiilor imobiliare.

“In septembrie 2008 dadeam constant refresh pe site-urile cu anunturi imobiliare pentru ca trebuia sa ma mut si tot ce am gasit a fost o garsoniera de 27 de metri patrati in Titan, nemobilata, pe care dadeam 300 de euro lunar.

Acum cu banii acestia pot inchiria un apartament cu doua camere mobilat in aproape orice zona din Bucuresti”, spune Ionel M., un student care locuieste acum in Bucuresti.

In zonele Unirii sau Dorobanti chiriile pentru apartamentele cu doua camere sunt la un nivel de 500 de euro lunar, pret la care se tranzactionau in urma cu doi ani apartamentele din zone secundare, precum Militari sau Dristor.

Cei care au cumparat in urma cu doi ani locuinte cu scopul de a le inchiria pot avea in prezent randamente mai mici decat daca ar fi tinut banii in conturi bancare.

Astfel, cei care au platit in 2008 un pret de 80.000 de euro pentru un apartament cu doua camere pe care il pot inchiria acum cu doar 300 de euro au un randament anual de doar 4,5%, nivel apropiat de dobanzile oferite de banci la depozitele in euro. Diferenta o pot face comisioanele bancare, dar si impozitul de 16% din valoarea chiriei, de unde pot fi deduse cheltuieli de administrare si eventuale reparatii ale apartamentelor.

Cert este ca cele cateva zeci de mii de persoane care locuiesc in Bucuresti cu chirie au in prezent o cheltuiala mai mica – doua persoane care castiga in Capitala salariul mediu (circa 450 de euro) mai platesc doar o treime din venituri pentru chirie, fata de 50% in urma cu doi ani.

300 de euro in zece zone din Bucuresti
Oferte cu apartamente de doua camere in Bucuresti publicate in 27 ianuarie
Zona     Apartament     Chirie (euro/luna)
Colentina     Zugravit, mobilat, utilat     270
Dr. Taberei     Cf. 1, 3/10, mobilat, toate imbunatatirile, usa metalica     300
Giurgiului     Curat, mobilat, 4/7     250
Militari     Cf. 1, decomandat, mobilat modern     290
Dristor     Cf. 1, 56 mp, 2/8, nemobilat     300
Pantelimon     Cf. 1, 1/8, termopan, usa metalica     300
Tineretului     2/10, renovat recent, nemobilat, neutilat     300
Nicolae Grigorescu     Cf. 1, 60 mp, 1/10, semimobilat     270
Gara de Nord     Semidecomandat, 7/9, mobilat     270
Bucurestii Noi     Parter, semidecomandat, mobilat modern     280
Sursa: Anuntul ro

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data  : 28.01.2010

Reteaua de hipermarketuri Auchan va deschide in urmatorii doi ani unitati in Constanta si Brasov in spatii achizitionate pentru circa 30 de milioane de euro de la dezvoltatorii imobiliari Trigranit si Centerra Management. Pana in prezent, cele sapte magazine Auchan au fost dezvoltate in spatii inchiriate.

Grupul francez Auchan, care a preluat la finele anului 2008 integral magazinele locale, a schimbat strategia de expansiune si a inceput achizitiile de proprietati in locul inchirierii spatiilor de la dezvoltatori imobiliari.

“Vom merge pe strategia de extindere in spatii aflate in proprietatea noastra. Primele doua magazine detinute de noi vor fi deschise in centrele comerciale Polus Constanta si Coresi Shopping City Brasov”, a declarat Patrick Espasa, directorul general al Auchan Romania.
Click Here
Toate cele sapte magazine operate de Auchan in Romania in prezent sunt in locatii inchiriate, iar francezii ar putea incerca sa achizitioneze inclusiv o parte din aceste spatii. In ceea ce priveste proiectul din Constanta, tranzactia a fost deja incheiata, in timp ce la Brasov francezii de la Auchan si proprietarii platformei Tractorul pun la punct ultimele detalii.

Reprezentantii celor doua companii nu au dat detalii despre valoarea tranzactiei, insa potrivit unor estimari francezii ar urma sa plateasca in jur de 30 de milioane de euro pe cele doua spatii.

Banii sunt la retelele de magazine

“Am vandut spatiul din Polus Center Constanta catre Auchan si vom dezvolta spatiul conform specificatiilor companiei. Am mai avut astfel de contracte cu Auchan in Polonia, astfel ca aceasta tranzactie nu reprezinta o noutate”, au declarat reprezentantii companiei maghiare TriGranit, dezvoltatorul proiectului Polus Center Constanta.

Trigranit a demarat proiectul inainte de declansarea crizei economice, iar anul trecut a anuntat ca va finaliza investitia in 2010, dupa o perioada in care lucrarile de constructie au avansat mai incet.

“Am semnat achizitia spatiului din Constanta la scurt timp dupa venirea mea in Romania (a fost numit director general al companiei in aprilie 2009 – n. red.), ceea ce a accelerat ritmul lucrarilor la acest proiect”, a precizat Espasa, care nu a dorit sa comunice valoarea tranzactiei cu Trigranit. El a mentionat insa ca investitia in operatiunile magazinului Auchan de la Constanta va fi in jurul a 20 mil. euro, similara celei planificate la Brasov, in proiectul Coresi Shopping City.

In Brasov, reteaua va deschide un hipermarket de 10.500 de metri patrati in parcul de retail Coresi Shopping City, fiind prima ancora anuntata de dezvoltatorul proiectului, compania Centerra Management. Magazinul va fi deschis in trimestrul al treilea din 2011, odata cu inaugurarea unui magazin de bricolaj si a unei galerii comerciale in aceeasi locatie.

Modelul “mall cu majoritatea banilor de la banci” nu mai functioneaza

Reprezentantii Centerra Management, care intentioneaza sa inceapa lucrarile la proiect la jumatatea acestui an, spun ca in aceasta perioada este extrem de dificil sa construiesti malluri cu bani atrasi de la banci, astfel ca nu exclud ca si centrul comercial din cadrul proiectului Coresi sa fie realizat exclusiv din fondurile actionarilor – fondul britanic Cheynee Capital, care administreaza fonduri de 9 mld. dolari. “Pornim cu ideea ca pentru dezvoltarea zonei comerciale costurile sunt acoperite din surse interne. Modelul vechi (de a obtine de la banci cea mai mare parte a fondurilor necesare constructiei unui mall – n.r.) nu mai functioneaza. Acest gen de proiect nu mai este viabil. Noi am venit pe termen lung si avem sustinerea actionarilor pentru a construi din fonduri proprii”, a declarat Victor Vadaneaux, managing partner al companiei. El spune ca inceperea lucrarilor in vara acestui an depinde in primul rand de obtinerea autorizatiilor si de organizarea de santier si mai putin de obtinerea unui imprumut bancar. Partea comerciala a proiectului Coresi prevede si constructia unui mall, investitia totala, excluzand pretul terenului, fiind estimata la 110 mil. euro.

Centerra intentioneaza sa dezvolte langa proiectul comercial si un centru de sport si entertainment, cu o suprafata de 28.000 de metri patrati, pentru a atrage o buna parte din cei 600.000 de turisti care vin anual in zona, in special pentru practicarea sporturilor de iarna. Per total, proiectul vizeaza atragerea a 5,5 milioane de oameni anual.

Platforma Tractorul din Brasov a atras in ultimii doi ani investitii de aproape 100 de milioane de euro, 77 mil. euro reprezentand costul de achizitie al terenului cu o suprafata de 120 de hectare, in timp ce restul fondurilor au fost utilizate pentru reconditionarea unor spatii de birouri in care lucreaza acum 1.500 de oameni (angajati ai unor firme precum CGS, IBM sau Fresenius) si in pregatirea terenului si proiectelor pentru viitoarele dezvoltari.

Auchan vrea sa-si dubleze reteaua de magazine

Pe de alta parte, retailerul Auchan a anuntat ca intentioneaza sa dubleze reteaua de magazine in urmatorii 3-5 ani prin investitii de circa 140 mil. euro in sapte locatii noi.

“Ne uitam la orasele cu peste 300.000 de locuitori. Ne vom mai extinde si in Capitala, unde vad un potential pentru un numar total de 25 de hipermarketuri. Suntem aproape de semnarea unui contract pentru o noua locatie in Bucuresti”, a mai spus Espasa.

In Bucuresti, retailerul francez are in acest moment doua hipermarketuri cu suprafete de vanzare de 15.000-16.000 de metri patrati, pe o piata pe care sunt in total 17 magazine operationale de acest tip, dintre care sapte unitati Carrefour.

Extinderea retelei la 14 magazine in trei ani putea duce afacerile Auchan Romania la peste 700 mil. euro in 2012, fata de valoarea de 278 mil. euro raportata pe 2008 cu 6 hipermarketuri. Cei mai mari jucatori pe segmentul hipermarketurilor sunt acum Carrefour, Real si Kaufland.

Espasa a mai afirmat ca reteaua locala Auchan a avut anul trecut o crestere a vanzarilor in unitati comparabile (fara a lua in calcul expansiunea) peste rata inflatiei. Inflatia a fost in 2009 in jurul a 5%, potrivit statisticilor oficiale. “Am resimtit o scadere a cosului mediu de cumparaturi din cauza crizei, dar aceasta a fost compensata de cresterea numarului de clienti in hipermarketurile Auchan. In medie, la nivelul anului trecut, magazinele noastre au avut un flux zilnic de vizitatori de 15.000 de persoane.”

Cine a strans cele mai multe proprietati

* Kaufland, o retea de hipermarketuri de dimensiuni mai mici cu politica de discount, s-a extins in 45 de locatii mergand aproape exclusiv pe achizitii
* Real si Carrefour au in proprietate aproximativ jumatate din magazinele operate in Romania, adica peste 10 unitati fiecare

Sursa : ZF
Autor : Mihaela Popescu , Cristi Moga
Data  : 21.01.2010